facebook
Connect with us

MAREA ÎNȘELĂTORIE PFIZER – COMIRNATY. Vaccinurile provocă MAI MULT RĂU DECÂT BINE. Eficiența reală: 0,84%! O Alianță de peste 500 de medici canadieni face demonstrația într-un STUDIU VIDEO extraordinar însoțit de DOVEZI INCONTESTABILE

Published

on

    RTnews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!      

Vaccinul Pfizer-Comirnaty – Mai Mult Rău decat Bine – Expunere științifică pe înțelesul tuturor de la Canadian Covid Care Alliance:  La finalul anului trecut, în luna noiembrie, o denunțătoare din cadrul companiei Pfizer, transformată din oroare în avertizor public, a dezvăluit că Pfizer a modificat datele din rezultatele  studiilor clinice ale vaccinului Covid.

  Prestigioasa publicației a Asociației Medicilor Britanici, British Medical Journal,a publicat  zeci de documente interne ale companiei, fotografii și înregistrări  audio într-un articol revalatoriu asupra fraudei nemaivăzute. Imediat, mașinăria cenzurii s-a pus în mișcare. Facebook a cenzurat articolul revistei de  specialitate a medicilor britanici care devoala că Pfizer a modificat  datele din rezultatele studiilor clinice ale vaccinului Covid. Redactorul șef al BMJ i-a cerut front-patronului platformei Facebook-Meta, Mark Zuckerberg, revizuirea deciziei afirmând că „măsura e incompetentă și iresponsabilă”. Aceeași problemă a verificatorilor stupizi și răuvoitori, expusă și de noi în articolul A   spus Bill Gates că vrea să reducă populația planetei prin vaccinuri și  avorturi „dacă facem o treabă nemaipomenit de bună”? VERIFICAT  ACTIVENEWS.

 La începutul lui decembrie 2021, au apărut alte DOCUMENTE UIMITOARE – printr-o acțiune a unei organizații americane – care arătau că PFIZER și FDA au ascuns  decesele în urma vaccinării. Este vorba de peste 1200 de morți, în primele 90 de zile. FDA a autorizat vaccinul Pfizer în ciuda sutelor de mii de evenimente  adverse grave raportate chiar producătorului.

 Fapte care trebuiau să oripileze oamenii de știință, academicieni, ierarhi, medici, jurnaliști și opinia publică din România au trecut complet nemediatizate. Au fost îngropate. Deși vorbim de fraude medicale care produc, chiar în acest moment, decese în rândul conaționalilor noștri.  

 La paginile 6 și 7 ale documentului Pfizer intitulat „Postmarketing experience”,   Pfizer recunoștea că în perioada 1 decembrie 2020 – 28 februarie 2021, a    primit un total de 42.086 de raportări de cazuri de reacții adverse  grave  (25.379 confirmate medical și 16.707 confirmate nemedical), majoritatea  la femei, în grupa de vârstă 31-50 de ani, între care 11.361 nu se  recuperaseră la  momentul raportării iar 1223 decedaseră. 

 Din documentele privind scurta perioada de testare a serului experimental rezultă o altă nebunie maximă: din cei 8439 de participanți – 20 au decedat! Notați că în România, la cererea RTnews, INSP a răspuns că nu a decedat nimeni în urma vaccinului. Deși s-au inoculat milioane, conform propagandei. Iată cum autoritățile sunt mai mincinoase chiar și decât Pfizer, care a fost obligat să insereze în documentele sale – chiar dacă a ascuns aceste date – că i-au murit 20 de oameni din 8439, dintre care 14 în urma efectele  cardiovasculare asociate! Înmulțiți cu numpărul injectaților din România și obțineți datele unei crime în masă. Înmulțiți cu datele din întreaga lume și găsiți un genocid.  

 Folosind date din aceste serii de documente, o organizație profesională a medicilor canadieni a realizat excepționalul documentar tradus de noi în limba română, mai sus. Originalul filmului, încărcat pe Rumble, alternativa liberă a YouTube-ului, a atras până acum peste 1.800.000 de vizionări. Difuzarea lui pe Twitter de către dr. Robert Malone, savantul inventator al tehnologiei ARNm, a dus la ștergerea contului său, definitiv. Noua Normalitate a MInisterului Adevărului orwellian.

 Mai amintim că toate acestea evenimente cu implicații planetare, ignorate de presa și oamenii de știință din România, se petrec pe fondul unor alte dezvăluiri zguduitoare: Documente militare ale Agenției speciale DARPA a SUA, scurse – deloc întîmplător – în presa liberă din SUA certifică faptul că virusul a fost creat în laboratoareele de la Wuhan cu sprijin direct din partea Agențiilor lui Fauci, după ce Armata SUA refuzase experimentul, în 2018, din motive de risc al siguranței planetare.

 Tăcerea asupra acestor crime împotriva umanității, mai ales într-un moment în care în România începe injectarea criminală a copiilor exact cu produsul devoalat ca toxic mai jos – „vaccinul” PFIZER-COMIRNATY -, poartă un singur nume: COMPLICITATE.  

 Canadian Covid Care Alliance – se definește drept o alianța independentă de peste 500 de medici, oameni de știință și practicieni din domeniul sănătății, care se angajează să ofere servicii de calitate, echilibrate, bazate pe dovezi și informații despre COVID-19, astfel încât spitalizările să fie reduse, viețile să fie salvate, iar țara să fie readusă la normalitate în condiții de siguranță cât mai repede posibil.

 Pentru a lămuri publicul canadian cu privire la ineficiența vaccinurilor Pfizer / Comirnaty – între altele – Alianța a creat un studiu de 50 de pagini pe care l-a transpus într-un clip video explicativ. Studiul PDF, în limba engleză, intitulat More Harm then Good – Mai mult Rău decât Bine – poate fi descărcat de AICI.

 Unul dintre rezultatele acestui studiu este uimitor. Oamenii de știință canadieni demonstrează că beneficiul net sau reducerea  absolută a riscului pe care îl obții cu vaccinul Pfizer – respectiv eficacitatea de protectie în fața virusului – este de 0,84%. 0,84%!  

 După cum am anunțat, celebrul inventator al tehnologiei ARNm Dr. Robert Malone, care afirmă că lumea se află supusă unei experiment de psihoză în masă, a fost interzis complet pe Twitter după ce a făcut un apel împotriva vaccinării copiilor și a recomandat filmarea pe care o prezentăm aici, tradusă de o cititoare fidelă a RTnews, căreia îi mulțumim în mod deosebit.  

 INOCULAREA   PFIZER ÎMPOTRIVA COVID 19 ȘI DE CE ANUME PRODUCE MAI MULT RĂU DECÂT  BINE

 Suntem  Organizatia Canadiana pentru Ingrijire in Boala Covid si alianta  noastra cu peste 500 doctori canadieni independenti, oameni de  stiinta si profesionisti in domeniul medical are ca scop furnizarea  de informatii de calitate, echilibrate, bazate pe probe, referitoare  la infectia covid 19, catre publicul canadian, astfel incat sa fie  redusa spitalizarea, sa fie salvate vieti si tara noastra sa se  intoarca in siguranta la normalitate cat mai curand posibil.

 Sustinem  relatia doctor-pacient si ingrijirea personalizata, consimtamantul  informat si optiunile de tratament,discursul stiintific liber si  deschis precum si vaccinurile sigure si eficiente.

 Incepem  cu cea mai importanta premisa in medicina: ”In primul rand, sa nu  faci rau.”

 Guvernarile  federala, provinciala si municipala din Canada au responsabilitatea  protejarii sanatatii canadienilor la fel ca si Carta drepturilor si  libertatilor. Orice interventie medicala aprobata de Departamentul de  sanatate al guvernului Canadei trebuie mai intai sa-si dovedeasca  siguranta. Grija pentru a nu vatama precum si stabilirea unor  protocoale in relatia doctor-pacient, consimtamantul informat si  ancheta stiintifica sunt esentiale pentru asumarea acestei  responsabilitati.

 Nerespectarea  acestor practici cauzeaza vatamari iar esecul in evidentierea  riscului de vatamare este in cel mai bun caz, neglijenta.

 Este  important de inteles ierarhizarea dovezilor stiintice din punct de  vedere al importantei lor.Cand vorbim despre a dovedi ca un lucru  este sigur sau daunator, trebuie sa ne bazam pe cele mai bune  dovezi.Asa cum puteti observa din tabelul din partea dreapta, studiul  randomizat controlat este nivelul 1 de probe, cel mai inalt nivel de  probe.Este considerat standardul de aur si este unicul mijloc prin  care se poate dovedi ca ceva este sigur.Modelele, despre care am  auzit frecvent de-a lungul pandemiei, sunt de fapt pe cel mai de jos  nivel al evidentelor, nivelul 5 sau chiar mai jos,fiind considerate  opinii ale expertilor sau ispeculatii.Politicile(de sanatate) ar  trebui intotdeauna sa fie influentate de cel mai inalt nivel de probe  disponibile, adica de nivelul 1.

 Pentru  inceput vom discuta despre raportul studiului initial care a aparut  in 31 decembrie 2020. A fost publicat in Jurnalul de medicina New  England si a prezentat date de siguranta si eficacitate pentru o  perioada de doua luni de studiu. Descrie cum a inceput studiul cu  peste 43000 subiecti impartiti in grupul de tratament si cel de  control si cum, timp de doua luni, au fost observati pentru a  determina cine dezvolta boala covid 19. Raportul pretindea ca  inocularea este sigura si are o eficacitate de 95% la sapte zile  dupa cea de-a doua doza. Dar acel 95% este de fapt reducerea relativa  a riscului. Reducerea absoluta a riscului este de numai 0.84%. Multi  oameni nu cunosc diferenta dintre reducerea relativa si  reducerea absoluta a riscului asa ca va vom arata ce inseamna  fiecare.

 Pfizer  a raportat ca vaccinul are o eficacitate de 95%. Asta inseamna ca ar  trebui sa te protejeze in 95% din cazuri, nu-i asa? De fapt, nu asta  reprezinta acel procent. Acest 95% se refera la reducerea relativa a  riscului si nu iti arata cum se reduce prin vaccinare riscul real.  Pentru asta avem nevoie de reducerea absoluta a riscului.

 In  studiul Pfizer, 8 din cei 18.198 subiecti care au primit vaccinul, au  dezvoltat covid. In grupul placebo de nevaccinati, 162 de subiecti au  facut boala, ceea ce inseamna ca si fara vaccin, riscul de a face  covid a fost extrem de mic, mai exact de 0,88%, risc pe care  vaccinarea l-a redus la 0.04%, asa incat beneficiul net sau reducerea  absoluta a riscului, pe care il obtii cu vaccinul Pfizer este 0,84%.  Acel procent de 95% se refera la diferenta relativa dintre 0,88% si  0,04%. Procentul de 95% este reducerea relativa a riscului.

 Reducerea  relativa a riscului este o binecunoscuta valoare care induce in  eroare, motiv pentru care, FDA recomanda folosirea reducerii  absolute a riscului in locul celei relative, ceea ce ridica  urmatoarea intrebare: Cati oameni ar fi ales sa foloseasca  vaccinurile impotriva covid daca ar fi inteles ca acestea au o  eficacitate de mai putin de 1%?

 Scurt VIDEO explicativ:   

   

 Primul  aspect pe care trebuie sa-l intelegi referitor la modul in care  Pfizer a condus studiul, este ca nu s-a desfasurat conform planului  stabilit. A existat un grup de subiecti inoculati si un altul de  subiecti care au primit un tratament placebo, cu cate 21.000  participanti fiecare, si  au inceput faza 3 a studiului in iulie 2020. Studiul a fost orb,  adica participantii nu stiau din ce grup fac parte.

 Acest studiu orb  ar fi trebuit sa se deruleze pe o perioada de trei ani, pana in 2 mai  2023.

 Aceasta data ar fi marcat finalul fazei 3 a studiului clinic.  In acel moment, subiectii ar fi aflat din ce grup au facut parte iar  subiectii din grupul placebo ar fi primit tratamentul daca aveau  indicatie si daca si-ar fi dat acordul. Dar nu asa s-au desfasurat  lucrurile.

 In  schimb, dupa ce au acumulat si prezentat date din numai primele doua  luni de studiu, Pfizer a dezvaluit apartenenta fiecarui subiect la  unul din cele doua grupuri, adica au spus tuturor participantilor din  grupurile placebo si de inoculati din ce grup fac parte si au oferit  participantilor din grupul placebo posibilitatea de a se muta in  grupul inoculatilor.

 Cei mai multi au acceptat oferta Pfizer astfel  incat cea mai mare parte a grupului placebo s-a mutat in grupul de  inoculati, ceea ce inseamna ca inca de la inceputul lui 2021, nu a  mai existat un grup de control pentru comparare cu grupul  inoculatilor, ceea ce inseamna ca in perioada care a mai ramas pentru  efectuarea studiului, nu se mai pot evalua eficacitatea pe termen  lung si siguranta.

 Acum  vom prezenta datele raportate de Pfizer la 6 luni.

 Acestea au aparut  in 15 septembrie 2021. Acest raport indica o eficacitate de 91,3%,  ceea ce inseamna ca grupul inoculatilor, comparativ cu grupul  placebo, prezenta o reducere a cazurilor pozitive. Dar socant, grupul  inoculatilor prezenta de asemenea o crestere a numarului de  imbolnaviri si decese.

 Aceasta  este o problema pentru ca nu este nici un beneficiu in reducerea  numarului de cazuri (pozitive) daca este insotita de cresterea  numarului de imbolnaviri si decese.

 Sa  ne uitam mai intai la cresterea imbolnavirilor indicata de datele  Pfizer.

 In  dreapta veti observa cifrele care indica eficacitatea vaccinarii,  prezentate cu mandrie in raport, si care arata o reducere a cazurilor  pozitive cu 91%, in favoarea grupului inoculat al studiului. In  stanga este un tabel care prezinta efectele adverse aparute in timpul  studiului.

 De  fapt nu le veti gasi in raport, va trebui sa le cautati in apendixul  suplimentar pentru a le gasi. Am inclus un link cu apendixul in pdf-ul acestei prezentari. Acest tabel este cu adevarat ingrijorator  pentru ca daca va amintiti, justificarea pentru inoculare a fost  reducerea imbolnavirilor si a spitalizarilor.

 Si totusi observam ca  grupul inoculatilor prezinta o crestere a reactiilor adverse in  aproape toate categoriile.

  

  

 De exemplu, daca va uitati la reactiile  adverse asociate, care sunt efecte adverse dovedite de investigator a  fi cauzate de produsul investigat, au fost peste 5000 in grupul  experimental si putin peste 100 in grupul placebo.

 Asadar a fost o  crestere de 300% pentru subiectii care s-au inoculat si cand ne uitam  la reactiile adverse severe care interfera semnificativ cu  functionalitatea zilnica normala, se observa o crestere cu 75%.     Daca ne uitam la efectele secundare grave  care implica vizite la unitatile de terapie intensiva, spital sau  la efectele secundare pe termen lung, observam o crestere de 10% in  grupa inoculatilor.

 Ne  uitam aici la probe de nivelul 1 intr-un studiu randomizat controlat,  in care inocularea Pfizer creste numarul de imbolnaviri mai degraba  decat sa-l scada. Este exact opusul a ceea ce guvernul are nevoie ca  inocularea sa faca si inseamna ca au esuat sa demonstreze ca aceste  inoculari sunt sigure. Nu conteaza daca au redus numarul de  cazuri (pozitive) daca au pus oamenii in pericolul de a fi mai bolnavi   decat daca nu s-ar fi inoculat.

 Nu  numai ca inocularea produce o crestere a riscului de imbolnavire, dar  produce si o crestere a riscului de deces.

 

 In stanga veti observa un  tabel care arata numarul de decese si cauzele deceselor aparute  inainte de dezvaluirea apartenentei la un anumit grup de studiu,  adica decesele survenite in primele doua luni de studiu. Deoarece una  din justificarile necesitatii inocularii a fost protejarea oamenilor  de deces, te-ai fi asteptat sa vezi o reducere a deceselor in grupa  inoculatilor.  

 In schimb, numarul deceselor aici este usor mai ridicat,  cu 50 decese in grupul inoculatilor fata de 40 in grupul placebo.  Arata deja rau pentru inocularea Pfizer dar in realitate lucrurile  s-au agravat in lunile de dupa dezvaluirea apartenentei, cand  participantii placebo au inceput sa treaca in cealalta grupa si sa se  vaccineze, deoarece au mai murit inca cinci oameni care erau  inoculati.

 Pfizer nu a trecut aceste date in tabel, la fel ca si pe  celelalte, de fapt le-am gasit ascunse in textul raportului .Au murit  trei oameni in urma inocularii initiale si inca doi care au fost la  inceput in grupul placebo dar au migrat ulterior si s-au inoculat.

 Avem astfel un total de 20 decese in grupul inoculatilor fata de 14  in grupul placebo.

 Aceasta  crestere a numarului de decese este o proba de vatamare de nivelul 1,  deoarece provine dintr-un studiu randomizat controlat. Si, din nou,  acest studiu ar fi trebuit sa dovedeasca siguranta inocularii, dar nu  a reusit. In schimb au dovedit ca inocularea produce vatamare si  moarte.

 Cauzele  deceselor produse aici ne ingrijoreaza in egala masura. Puteti  observa evidentiat in albastru ca au existat trei decese atribuite  imbolnavirii cu covid 19: unul in grupul inoculatilor si doua in  grupul placebo, deci o reducere posibila a numarului de decese  determinate de covid. In schimb, cand ne uitam la efectele  cardiovasculare asociate, sunt 14 in total, de aproape doua ori mai  multe in grupul inoculatilor.

 In  acest moment trebuie sa ne intrebam: ce nu a mers bine? Daca te uiti  la modul in care studiul a fost proiectat si executat, poti vedea cum  a fost posibil acest lucru. Esecul in urmarirea unor protocoale  stabilite privind calitatea, siguranta si eficacitatea a fost evident  inca de la inceput. Pfizer nu a respectat protocoalele stabilite  pentru dezvoltarea vaccinurilor.

 In  mod normal dezvoltarea vaccinurilor arata astfel: se intinde pe o  durata de 10 ani. Asa cum puteti vedea, siguranta este un punct  cheie.

 Rareori  un vaccin poate fi dezvoltat in mai putin de 5 ani dar totusi o mare  parte din timp este alocata pentru evaluarea sigurantei. In cazul  vaccinarii covid 19, totul a fost facut in mai putin de un an.

 Testarea pe animale a fost omisa, fazele 2 si 3 au fost combinate si  dupa doua luni de combinare a fazelor 2 si trei, a fost autorizata  folosirea de urgenta. Studiul a dezvaluit apartenenta la unul din  cele doua grupuri si administarea a inceput.  

 Acum ascultam pretentii insistente ca  produsele de inoculare covid 19 nu necesita testare deoarece  tehnologia ARN mesager a fost deja intens testata.

 Dar tehnologia ARN  mesager este mecanismul de transport, nu inocularea in sine.

 E ca si  cum ai spune ca daca am observat siguranta folosirii seringilor in  trecut, orice produs injectat cu o seringa este sigur. De fapt,  oamenii nostri de stiinta sunt inca ingrijorati cu privire la  efectele in sine ale ARN mesager ca mecanism de transport.

 Una  dintre problemele studiului a fost prezentarea inselatoare a datelor  demografice. Distributia pe varste a pacientilor afectati de covid 19  difera substantial de distributia din studiu.

 De exemplu, daca te  uiti la oamenii care au cel mai mare risc de deces cu covid 19, vei  observa ca 85% din ei au varsta de peste 75 ani. Dar daca te uiti la  datele demografice din studiul Pfizer, vei vedea ca numai 4% din  subiectii studiului au peste 75 ani.

 Deci este o problema pentru ca  atunci cand proiectezi un studiu pentru determinarea eficacitatii si  sigurantei unui anumit tratament, focusarea ar trebui sa se faca pe  populatia-target care ar beneficia cel mai mult de pe urma acelui  tratament. In schimb, Pfizer a ales participanti mai tineri care:

 A.  -ar fi putin probabil sa aiba nevoie de un vaccin.

 B.  -ar fi putin probabil sa sufere un efect advers pe parcursul  studiului.

 C.  -probabil ar raspunde mai bine in urma vaccinarii comparativ cu cei  in varsta sau cu cei cu raspuns imun deficitar.

 Nu  numai ca ne-au prezentat date demografice inselatoare cu privire la  varsta, dar si referitor la sanatate. Au testat inocularea pe oameni  mult mai sanatosi decat majoritatea celor afectati de covid 19 in  realitate.

 In realitate, 95% dintre cei care au murit cu covid 19  aveau cel putin o comorbiditate enumerata ca si cauza a decesului.  Media este de fapt de 4 comorbiditati dar in studiul Pfizer, numai  21% dintre participanti aveau asa ceva.

 Acest aspect are implicatii  majore in utilizare deoarece ni s-a spus ca inocularea este sigura,  si totusi, multe comorbiditati, de fapt o lista lunga de cateva  pagini din protocolul studiului Pfizer au fost exluse din studiu. Au  exclus femeile insarcinate, femeile care alapteaza, persoanele cu  alergii, cu probleme psihiatrice, imunodeprimate, cu tulburari de  coagulare, persoanele care au fost anterior testate pozitiv pentru  covid 19, persoanele pentru care s-au prescris recent steroizi,etc.

 Deci  nu au existat niciodata date despre siguranta inocularilor la acesti  oameni si totusi nu au fost exclusi de la obligativitatea inocularii  si a pasaportului de vaccinare. Li s-a spus ca este sigur sa se  inoculeze cand nu s-a dovedit ca este sigur pentru ei. Aceste  vaccinuri au fost testate pe oameni sanatosi si imediat au fost  administrate celor mai fragili membri ai societatii noastre:  varstnicii si oamenii cu comorbiditati multiple. Este atat  nestiintific cat si neetic si probabil a contribuit atat la cresterea  deceselor cu covid 19 cat si a deceselor din alte cauze.

 De  asemenea, Pfizer a folosit un grup de control inadecvat pentru  studiul sau. Studiul a observat numai doua grupuri: cel al  neexpusilor inoculati, adica al celor care nu au avut niciodata covid  si au fost inoculati, precum si cel al neexpusilor neinoculati, adica  al celor care nu au avut covid si nici nu au fost inoculati. Acestea  sunt cele doua grupe cu care au lucrat, dar studiul a fost limitat,  nu am aflat o multime de informatii pe care ar fi trebuit sa le  cunoastem. Ar fi trebuit sa includa si expusii inoculati precum si  expusii neinoculati. pentru ca trebuie sa stim daca este sigur pentru  persoanele care s-au vindecat, sa se inoculeze ulterior. Trebuie sa  stim cum este afectata eficacitatea si trebuie sa mai stim cat de  eficienta este inocularea prin comparatie cu imunitatea naturala.  Unii oameni au fost expusi si neinoculati. Imunitatea naturala este  stadardul cu care ar trebui sa fie comparata inocularea iar faptul ca  au evitat aceasta comparatie arata ca nu erau increzatori ca  rezultatele vor fi in favoarea lor.

 Studiul  Pfizer a promovat o stiinta a sigurantei de slaba calitate deoarece  nu au urmarit biomarkeri. Exista o lucrare exceptionala privind  raportarile toxicologice si exista un link spre ea in versiunea pdf a  acestei prezentari, intitulata: ”De ce vaccinam copiii impotriva  bolii covid 19?” ( clic aici). Autorul vorbeste despre faptul ca studiul Pfizer  testeaza anticorpii si verifica efectele adverse dupa simptome, nu  testeaza prezenta efectelor adverse in stadiul subclinic care este un  nivel presimptomatic.

 Este  important pentru ca simptomele si boala sunt punctul final al unui  proces care poate dura luni, ani sau zeci de ani pana sa apara.

 Pana  in momentul in care apar simptomele, lucrurile mergeau de mult spre  rau. Daca te gandesti la diabet sau la hipertensiune arteriala, boala  poata sa fie deja avansata in momentul in care apar primele simptome.  Din moment ce oricum faceau teste de sange pentru determinarea  anticorpilor, Pfizer putea cu usurinta sa determine si bio-markerii  care ar fi fost indicatori precoce ai bolilor produse de inoculare.  Stiinta de inalta calitate a sigurantei ar fi presupus testarea  inainte si dupa inoculare a nivelului d-dimerilor pentru a creste  posibilitatea de evidentiere a tulburarilor de coagulare.

 Mai  multi dintre medicii nostri au observat o crestere a nivelului  d-dimerilor la pacientii inoculati care prezinta simptome specifice  accidentelor vasculare cerebrale si exista un link catre un video cu  unul dintre ei, disponibil in pdf-ul prezentarii. Ar fi trebuit de  asemenea sa faca teste pentru markeri de inflamatie, de leziuni  cardio-vasculare, de permeabilitate de membrana, pentru hipoxie,  pentru predispozitie la boala Alzheimer, pentru cresterea riscului de  boli autoimune.

 Asa  cum au aratat autorii lucrarii, micro-cheagurile rezultate in urma  vaccinarii si care sunt deocamdata in proportii insuficiente pentru a  cauza simptome observabile, pot sa creasca predispozitia pentru  tulburarile de coagulare. Asta inseamna ca poate nu dezvolti acum un  efect advers, dar ai putea sa te imbolnavesti anul urmator sau in  anii care urmeaza.

 Una  dintre cele mai mari probleme cu acest studiu este ca au fost  folosite repere gresite. Pfizer ar fi trebuit sa se concentreze  asupra tuturor cauzelor de deces si imbolnavire. Ingrijorarea cu  privire la boala covid era ca: A. -va omori oameni.       B. -ii va imbolnavi.

 Orice  studiu clinic necesar dezvoltarii vaccinului anticovid ar fi trebuit  sa puna urmatoarea intrebare:

 ”-Oamenii care s-au vaccinat, s-au  imbolnavit sau au murit intr-o proportie mai mica decat cei  nevaccinati?”

 Imbolnavirile  si decesele ar trebui sa fie reperele clinice si nu numai  imbolnavirile si decesele cu covid 19, ci toate imbolnavirile si  decesele,

 in  ideea de a ne asigura ca vaccinurile nu produc vatamari.

 Acest  aspect este bine cunoscut. A fost urmarit inca de acum cateva zeci de  ani in studiul medicamentelor anticanceroase. La inceput companiile  farmaceutice foloseau reperul clinic : ”medicamentul a redus  cancerul?” Daca raspunsul era afirmativ, il considerau eficient.

 Dar  s-a dovedit pana la urma nu numai ca medicamentul suprima cancerul  dar omora si pacientii.

 Asa  ca au fost fortati sa modifice designul studiului lor si sa  foloseasca in schimb un alt reper care se refera la toate cauzele  care determina mortalitate, pentru a demonstra ca oamenii care  folosesc medicamentul, traiesc  in realitate mai mult decat cei care nu-l folosesc.

 Deci, ceea  ce trebuia sa se intample in acest caz, dupa finalizarea  corespunzatoare a fazei initiale de evaluare a sigurantei, ar fi fost  punerea urmatoarei intrebari: ”-Oamenii care se vaccineaza dezvolta  mai putine imbolnaviri si decese decat cei care nu se vaccineaza?”

 Daca raspunsul ar fi fost afirmativ, ar fi trebuit sa continue cu  studiile de siguranta pe termen lung si daca raspunsul ar fi fost  negativ, ar fi trebuit sa se intoarca la masa de lucru. Aceasta este  metodologia stiintifica.

 In  schimb, ceea ce s-a intamplat de fapt, fara finalizarea  corespunzatoare a fazei initiale de evaluare a sigurantei, a fost ca  ei au pus intrebarea: ”-Oamenii care se vaccineaza sunt in proportie  mai mica testati pozitiv pentru covid 19 decat cei nevaccinati?”Cand raspunsul a fost afirmativ, au continuat cu utilizarea pe scara  larga. Si nu a existat niciodata nici cea mai mica sansa, avand in  vedere cum a fost planificat studiul, ca raspunsul sa fie negativ.

 Sa  trecem acum la reducerea raspandirii.

 Desi pasapoartele de vaccinare  sunt acum folosite pe scara larga pentru prevenirea sau reducerea  transmiterii covid 19, acest efect nu a fost niciodata evaluat in  studiu asa ca este nepotrivit sa-l atribuim inocularii. Nu exista  absolut nici o proba ca ar reduce raspandirea sau transmiterea bolii  si acest aspect nici macar nu a fost vreodata un reper evaluat in  acest studiu.

 Mergem  mai departe la erorile de testare si testarea subiectiva.

 Pe  parcursul studiului Pfizer nu au fost testati pentru covid toti  participantii. In schimb, au indicat investigatorilor sa-i testeze  numai pe cei cu simptome covid 19, lasand la aprecierea lor care sunt  acestea.

 Acest lucru inseamna ca infectiile asimptomatice au fost  omise in totalitate si mai inseamna ca in studiu a fost introdus un  inalt grad de subiectivitate deoarece  investigatorul avea posibilitatea de a influenta rezultatul, hotarand  daca sa testeze sau nu. Aceasta lipsa de obiectivitate in testarea  sistematica a facut nedemne de incredere rezultatele studiului. Toti  participantii ar fi trebuit sa fie testati.

 Din  studiu lipsesc foarte multe date, ceea ce este de asemenea  ingrijorator. In primul rand sa ne uitam din nou la datele de reper.  Reperul, asa cum va amintiti, este confirmarea numarului de cazuri cu  covid

 Iar  in studiul initial, cel in care rezultatele au fost publicate in 31  decembrie 2020, grupul inoculatilor avea 8 cazuri iar cel placebo,  162 cazuri, ceea ce inseamna o reducere relativa a riscului de 95% in  favoarea grupului inoculat. Dar cand ai de-a face cu un numar asa de  mic de cazuri, orice schimbare poate afecta semnificativ rezultatul,  ceea ce ne duce la imposibilitatea de a urmari cifrele.

 Imposibilitatea  urmaririi inseamna ca au pierdut contactul cu subiectii si nu pot  confirma daca s-au imbolnavit sau nu, sau poate chiar si daca au  murit. Pur si simplu nu stiu.

 Asa cum puteti observa, au fost 80 de  participanti din grupul inoculatilor carora li s-a pierdut urma.Inseamna de 10 ori mai mult decat numarul de cazuri confirmate cu  covid (in grupul inoculatilor). Daca o proportie semnificativa din  acei 80 ar fi fost testati pozitiv pentru covid, rezultatul s-ar fi  schimbat dramatic si este de fapt chiar mai grav pentru ca exista asa  numitele cazuri suspecte dar neconfirmate. Aceasta inseamna ca acesti  oameni erau de fapt identificati ca avand simptome covid, dar nu au  fost niciodata testati.

 Alegerea  de a testa sau nu, dupa cum va amintiti, a fost lasata  investigatorilor. Daca si numai putini dintre ei erau pozitivi, ar fi  reprezentat o problema reala pentru rezultatul general. Faptul ca  cifrele care se refera la esecul urmaririi si la cazurile suspecte si  neconfirmate, sunt  mari si chiar semnificativ mai mari decat datele din reper, inseamna  ca aceste date nu sunt demne de incredere.

 Studiul nu ar fi trebuit  sa fie acceptat. Intr-o practica stiintifica normala, ar fi continuat  cu investigatia pe mai departe.

 Acum  veti putea spune ca exista de asemenea cifre ridicate privind esecul  urmaririi si cazurile suspecte dar neconfirmate si in grupul placebo,  dar chiar si acest lucru ar fi putut sa modifice semnificativ  rezultatul. Va vom arata de ce. Aici puteti observa cazurile  confirmate cu ajutorul simptomelor si testelor PCR, ceea ce ne ofera  o reducere relativa a riscului de 95%. Aici avem un numar mai mare de  cazuri suspecte dar neconfirmate, deci au simptome covid dar nu si  teste PCR. Daca presupunem ca toti erau pozitivi pentru covid 19 si  ii adaugam la cazurile confirmate cu teste, puteti observa ca numarul  per total al cazurilor pozitive este mult mai mare in ambele grupuri,  cel al inoculatilor si cel placebo, cu cel placebo avand un numar mai  mare de cazuri. Totusi, diferenta de procente intre cele doua grupe a  suferit schimbari iar valoarea reducerii riscului a coborat la numai  19%. Si amintiti-va: Pfizer a avut nevoie de o reducere relativa a  riscului de 50% pentru a deveni eligibil pentru obtinerea  autorizatiei de urgenta.

 Acum  sa discutam despre studiul cu adolescenti intre 12-15 ani.

 Pentru  adolescenti, vaccinarea inseamna numai riscuri si nici un beneficiu.  Studiul a fost sever subminat de faptul ca un studiu atat de redus nu  a furnizat date de incredere privind efectele adverse. A existat un  grup de 1005 adolescenti inoculati si nici unul dintre ei nu a fost  testat pozitiv la covid 19, si un grup placebo cu 978 adolescenti,  dintre care 18 au fost testati pozitiv pentru covid 19. Pfizer a  pretins ca acestea sunt rezultate foarte bune. Dar din moment ce  adolescentii au un risc statistic de 0% de a muri de covid 19 si un  risc foarte mic de imbolnaviri severe – de fapt New York Times a  publicat in octombrie 2021 ca pentru copiii cu probleme serioase de  sanatate, pericolul imbolnavirii severe cu covid este atat de scazut,  incat este dificil de cuantificat -, inocularea aduce foarte putine  beneficii pentru ei dar prezinta un real risc de efecte adverse.

 Totusi,  studiul Pfizer pentru adolescenti nu a fost proiectat pentru  evidentierea efectelor adverse deoarece efectele adverse serioase,  inclusiv decesul, care apar la unul din 800 copii, s-ar fi putut  chiar sa nu apara intr-un esantion de 1005 persoane.

 

 Dar in acest  caz, semnalul de pericol a aparut. Printre adolescentii inoculati, a  existat cel putin un efect advers grav iar numele ei a fost Maddie de  Garay. Maddie de Garay este o participanta la studiu in varsta de 12  ani, care a dezvoltat o reactie serioasa dupa a doua doza si a fost  spitalizata in primele 24 ore.

 A dezvoltat arsuri gastice, stare de  greata, stare de voma, cresterea presiunii arteriale, pierderi de  memorie, ameteala, durerei de cap, convulsii si miscari involuntare,  tulburari ale ciclului menstrual, pierderea sensibilitatii de la  mijloc in jos, incontinenta urinara si pierderea controlului urinar  si a trebuit sa fie hranita artificial deoarece nu s-a mai putut  alimenta singura. A fost spitalizata de multe ori incepand de atunci  si in ultimele 10 luni a stat in scaunul cu rotile si a fost hranita  prin sonda.

 In raportul catre FDA, Pfizer descrie vatamarea ei ca  fiind dureri abdominale functionale. Exista un link mai jos spre  raportul FDA. Acest lucru este de neconceput si cu siguranta  deschide posibilitatea ca si alte efecte adverse sa fi fost ascunse  sau neprezentate.

 In  categoria de varsta 5-11 ani, vaccinarea implica riscuri de  neacceptat asupra sanatatii copiilor.

  

  

 In  acest tabel de mai sus, Pfizer, utilizand modele predictive, recunoaste ca  inocularea va produce miocardite la copii, vedeti coloana cu rosu,  dar pretind cu optimism ca nu va exista nici un deces ca urmare a  acestor miocardite, observati coloana cu galben.

 Speculeaza in  favoarea lor nivelul scazut al evidentelor unui model predictiv.

 Sa  spunem ca este adevarat si ca nu va exista nici un deces. Nu exista  nici o justificare pentru a produce miocardite la copii. „Inainte  de orice, sa nu faci rau” ar fi trebuit sa se aplice aici. Dar  guvernul a bagatelizat acum posibilitatea aparitiei problemelor  cardiace ca urmare a inocularii la copii, pana la situatia in care  afectiunile cardiace ale copiilor imbolnaviti sunt trecute in brosuri  si oamenii sunt invatati cum sa se descurce cu ele. Modalitatea de a  nu avea de-a face cu ele este sa nu le oferi produse care le vor  vatama inimile deoarece miocardita este in fapt, foarte grava.

 Este  vatamatoare pentru inima si nu este reversibila. Miocardita este un  proces inflamator al miocardului care este muschiul inimii.  Miocardita severa iti slabeste inima astfel incat restul  organismului tau nu mai primeste suficient sange. Cheaguri de sange  se pot forma in inima ta, conducand la un accident vascular cerebral  sau un infarct.

 Rata de mortalitate este de 20% in urmatorii sase ani  si jumatate.

 Chiar  daca Pfizer ar putea sa aiba dreptate referitor la faptul ca  inocularea nu produce imediat decese, sustinem ca probabilitatea de  deces la un caz din cinci in urmatorii sase ani si jumatate, este  fara putinta de tagada un risc de neacceptat pentru copii.

 Dar FDA  spune ca este un risc acceptabil pentru copii. Chiar au abandonat  primul principiu: „in primul rand, sa nu faci rau!”

 Aminteste-ti, interventiile medicale ar trebui sa fie dovedite sigure  inainte de utilizarea de catre populatie. Si tosusi, doctorul Erik  Ruben, unul dintre cei 18 membri ai comisiei consultative a FDA, care  a votat pentru aprobarea inocularii copiilor intre 5-11 ani, a  declarat de fapt exact contrariul si a sugerat ca utilizarea in  cadrul populatiei este un mod adecvat de testare pentru efectele  adverse:

 ”-  Dar nu vom afla niciodata cum functioneaza daca nu vom incepe sa-l  administram. Asa merg lucrurile, asa am aflat despre complicatiile  rare ale altor vaccinuri, inclusiv vaccinul pentru rotavirus si cred  ca ar trebui sa votam pentru aprobare.”

 Trebuie  sa va spunem ca doctorul Erik Ruben este redactor si presedinte al  Jurnalului pentru medicina New England, care a publicat raportul  studiului Pfizer.

 Publicitatea  directa pentru folosirea unor medicamente este de fapt ilegala in  Canada (la fel ca în România – n.n.). Si totusi, politicieni din toate nivelurile de guvernare au  promovat inocularea la copii, folosind desene animate si mascote.

 Au  proclamat ca inocularea este sigura si totusi probele nu sunt acolo  pentru a le intari spusele. Suplimentar fata de recunoasterea ca  inocularea poate provoca miocardite, Pfizer a admis chiar in raportul  sau ca datele referitoare la raspunsul imunitar pe termen lung,  eficacitate si siguranta sunt limitate si ca studiile nu au  suficienta acuratete pentru a determina efectele secundare rare. Si  este adevarat deoarece inocularea a fost testata pe numai 1500 copii.

 Cati  parinti cunosc aceste lucruri? Cati si-ar duce copiii la inoculare  daca ar fi informati despre aceste aspecte? Legea consimtamantului  informat spune ca ar trebui sa fie(informati), dar nu este asa.

 Citiți și British   Medical Journal reclamă: Agenția SUA pentru Medicamente a aprobat noul  vaccin Pfizer-Comirnaty fără întrunirea comitetului consultativ compus  din experți independenți. Traducere de Marius Mioc  

  The  British Medical Journal, una dintre cele mai vechi si mai respectate  publicatii medicale din lume a criticat Pfizer pentru deficientele  grave din derularea studiului sau. In 2 noiembrie 2021 au publicat un  articol despre investigarea companiei Ventavia, care este una dintre  companiile de cercetare angajate de Pfizer pentru a conduce studiul.

 Avertizorul  de integritate este chiar directorul initial care si-a raportat  compania catre FDA, pentru falsificarea datelor, dezvaluirea  repartizarii pe grupe a participantilor, neurmarirea si netestarea  subiectilor care au raportat simptome si pentru etichetarea gresita a  specimenelor. Alti cativa angajati i-au sustinut relatarile. Cu toate  acestea, nici Pfizer si nici FDA nu au audiat sau investigat compania  de cercetare. Pfizer nu a specificat niciodata problema in aplicatia  pentru autorizatia folosirii de urgenta si in realitate, Pfizer a  angajat acum aceeasi companie de cercetare, Ventavia, pentru a  derula inca patru studii covid 19.

 Toate  acestea ne arata ca nu este surprinzator sa observam problemele  existente in raportul de dupa sase luni. Tot in raportul de dupa 6  luni, Pfizer a manipulat datele de eficacitate. Au preluat  rezultatele din studiul adultilor, care a inceput in iulie 2020 si  le-au amestecat cu rezultatele studiului pentru copii intre 12-15  ani, in ciuda faptului ca studiul pentru adolescenti a inceput cu  patru luni mai tarziu. Din moment ce este bine cunoscut ca  eficacitatea inocularii se modifica in timp, este promovata o falsa  crestere a procentului eficacitatii.

 Eficacitatea pentru cele doua  grupari de varsta ar fi trebuit raportata separat, nu prezentata ca  un rezultat combinat. Fara aceasta suplimentare, probabil ca  procentul eficacitatii ar fi scazut.

 Sa  ne intoarcem la rezultatele de dupa 6 luni pe care le-am specificat  la inceputul acestei prezentari. Sa ne reamintim ca aceste studii le  sunt cerute producatorilor de medicamente pentru a demonstra  siguranta si eficacitatea. In cazul acestui studiu Pfizer, numarul de  cazuri pozitive a fost reperul clinic gresit pentru eficacitate, in  locul imbolnavirilor si deceselor.

 Nu numai ca Pfizer a esuat in a  dovedi siguranta, de fapt au dovedit vatamarea, in ciuda faptului ca  s-au straduit din greu sa prezinte datele in favoarea lor pe  parcursul intregului studiu, testand cel mai mic numar posibil de  indicatori, cat de putin au putut, folosind subiecti mai tineri si  mai sanatosi decat cei carora li se adresa vaccinarea, folosind  grupuri reduse, nesemnificative, etc.

 In  ciuda tuturor acestora, vatamarea prin aceasta inoculare inca iese la  iveala din datele lor. Putem doar sa ne imaginam cat de rau ar fi  aratat datele daca s-ar fi facut un studiu corespunzator in care s-ar  fi evaluat in realitate vatamarile. Vatamarea este acolo si este  clar. Ce inseamna aceasta vatamare in lumea reala?

 Guvernele  ne asigura ca monitorizeaza utilizarea de aproape si ca daca apare o  problema, o vor identifica. Dar chiar este adevarat? Cum le  monitorizeaza? Daca va uitati la aceste doua grafice, cel din stanga  reprezinta supravegherea activa iar cel din stanga, supravegherea  pasiva.

  Exista  o diferenta dramatica intre supravegherea pasiva versus activa a  efectelor adverse. In graficul din stanga observam exemple de  monitorizare activa in studii. In prima coloana putem observa  efectele adverse solicitate in studiul Pfizer, atunci cand oamenilor  li s-a dat o aplicatie si au fost rugati sa aleaga dintr-o lista  fixa, ce efecte adverse au experimentat in primele 7 zile. Aproape  80% dintre subiecti au raportat cate ceva. 5% dintre ei au raportat  chiar efecte adverse severe. Daca te uiti la cea de-a treia coloana,  aceasta nu a fost solicitata. A fost o raportare neobligatorie.  Oamenii puteau sa raporteze orice efect advers pe care l-au  experimentat in decursul unei luni. Putem observa ca nivelul  reactiilor adverse raportate este in jur de 30%. Apoi ne uitam la  graficul din dreapta. Acest grafic reprezinta sistemul de  supraveghere pasiva pe care Statele Unite, Canada si Marea Britanie  il folosesc in cadrul utilizarii inocularii.

 In  tara noastra, guvernul asteapta ca doctorii intreprinzatori si  persoanele particulare sa raporteze catre ei efectele adverse. Health  Canada nu numai ca asteapta dar chiar ingreuneaza raportarea. Este  foarte dificil sa raportezi in Canada o reactie adversa la inocularea  covid (la fel și în România – n.n.)

 Un doctor este nevoit sa faca raportarea folosind timpul lui  personal si este un proces complicat in care trebuie sa treaca prin  cateva etape de aprobari birocratice pana in momentul in care Health  Canada il inregistreaza. Apoi Health Canada decide daca exista sau nu  o legatura cu inocularea. Rezultatul este ca efectele adverse nu  apar.

 Nu este rezonabil sa credem ca inocularea produce reactiile  adverse listate la 78% dintre subiectii studiului, si 0% reactii  adverse la populatia in care este folosita pe scara larga.

 Ceea ce se  intampla este ca semnalul a fost pierdut. Efectele adverse nu au  disparut, numai ca nu le gasim pentru ca nu le cautam.

 Anumite  indicii au reusit sa iasa la lumina. Auzim din ce in ce mai mult  despre cresterea numarului de tulburari cardiace la tineri.  Departamentul de sanatate publica Ontario cunoaste foarte bine  aceasta problema pentru ca a publicat un raport despre acest subiect.  Par insa inconsecventi in ceea ce priveste ingrijorarea lor.

  

  

 In  9 septembrie 2021 Departamentul de sanatate publica Ontario  recomanda tinerilor cu varste intre 18-24 ani, sa nu faca inocularea  Moderna deoarece exista un risc de miocardita de 1 la 5000 de cazuri.

 Au sugerat in schimb inocularea Pfizer care prezenta un risc de  miocardite de 1 la 28000 de cazuri.

 Nu mai departe de 8 mai 2021,  Ontario oprise inocularea Astra Zeneca deoarece exista un risc de  tulburari de coagulare de 1 la 60000 de cazuri, risc considerat prea  mare in acel moment. Prioritatile lor denota inconsecventa.   Toate acestea arata spre un numar  mult mai mare de decese si la varste mult mai fragede decat ar fi  normal.

 Acest lucru apare cu precadere la sportivi, oameni la care  ritmul cardiac este accelarat in timpul antrenamentelor. Un site  german de stiri a alcatuit o lista cu peste 75 cazuri cunoscute de  sportivi care au clacat sau chiar au murit in ultimele cinci luni.

 Linkul este aici si il puteti consulta in versiunea pdf a acestei  prezentari.

 Un site de stiri israelian a analizat un numar de decese  subite pe teren sau in mijlocul jocului, ale unor membri ai  Asociatiei Internationale de Fotbal, FIFA. Pe parcursul ultimilor 40  ani, cifra medie a deceselor subite pe teren a fost de 4,2 pe an. Dar  in 2021 au fost 21 decese,de 5 ori mai mult decat media.

 Aceste  incidente ar trebui sa fie rare si nu putem sa nu fim constienti ca  exista.

 „-Un  licean a fost spitalizat dupa ce s-a prabusit pe terenul de tenis.”

 „-Va  oferim informatii despre moartea unui licean, jucator de fotbal.”

 „-Christian  Eriksen, vedeta partidei de fotbal dintre Finlanda si Danemarca s-a  prabusit la sfarsitul primei reprize.”

 ”-Comunitatea  a fost in doliu in aceasta noapte dupa ce unul dintre jucatorii de  fotbal american din echipa de liceu a murit.”

 ”-Jucatorul  de fotbal american al echipei de tineret South Carolina a murit dupa  ce s-a prabusit la antrenament.”

 ”-Vedeta  jocului de baschet s-a prabusit pe teren. Va avertizam, urmeaza  imagini socante.” Acel video este mai lung. L-am inclus in pdf-ul  prezentarii pentru cei care vor sa urmareasca toata relatarea.

 In  17 noiembrie 2021 FDA a pus la dispozitie prima parte din ceea ce ar  trebui sa reprezinte un numar de 300.000 pagini pe care au fost  solicitati prin ordin judecatoresc sa le prezinte, pentru a raspunde  solicitarii privind libertatea de informare, depusa de asociatia  numita Sanatatea Publica si Profesionistii Medicali pentru  Transparenta, care solicita acces la datele folosite de FDA pentru a  aproba inocularea Pfizer covid 19.

 FDA nu a fost de acord sa le ofere  informatiile si a cerut instantei sa primeasca un termen de 55 de anipentru a face cunoscute documentele (iar ulterior de 75 de ani, pretenție contrazisă de instanță – n.n.). E usor de inteles de ce: pentru  ca raportul de farmaco-vigilenta trimis catre FDA, in care Pfizer a  inregistrat evenimentele reale petrecute in cele doua luni si  jumatate de utilizare, era extrem de ingrijorator.

 In primele doua  luni si jumatate erau peste 1200 decese. Erau peste 25000 reactii  adverse la nivelul sistemului nervos. Pentru a se proteja, Pfizer a  trecut pe lista efectelor adverse anafilaxia si bolile dobandite  asociate cu vaccinarea.

 Chiar  si numai acest singur document ar putea sa incrimineze orice agentie  care l-a vazut si a numit sigura aceasta inoculare.

 Sa  trecem acum la evidentele notabile ale conflictelor de interese.

 Pfizer  a castigat miliarde, peste 33 miliarde numai in 2021, si probabibil  mult mai mult pana in acest moment.

 Cand stimulentul este asa o suma  astronomica de bani, ceea ce trebuie sa faci este sa asiguri o  supraveghere riguroasa a procesului, cu cat mai multe garantii  posibile cerute, pentru ca agenda lor nu este si a noastra.

 Agenda  lor este a actionarilor si a liniei pe care o trag la final, nu a  sanatatii publice.

 Oricine s-ar uita la istoricul Pfizer, ar sti ca  sunt necesare garantii, deoarece de-a lungul anilor, Pfizer a fost  demascat ca s-a implicat in multe activitati dubioase si criminale,  incluzand minciuna pentru a obtine aprobarea federala pentru valva  cardiaca ce s-a rupt si a omorat sute de pacienti in intreaga lume,  efectuarea de studii clinice pe copiii africani, fara consimtamantul  informat al parintilor, in urma carora unii copii au murit, mituirea  doctorilor, blocarea cercetarii, manipularea studiilor, ascunderea  informatiilor ca produsele lor cauzeaza cancer, marketing fraudulos  si multe altele.

 Au platit miliarde in bani si intelegeri, pentru  actiunile lor. Daca vrei sa citesti detaliile, poti accesa acest linkin versiunea pdf a prezentarii.

 Nicaieri  nu este mai evident conflictul de interese in cazul Pfizer decat in  cazul autorilor rapoartelor sale.

 Folosind drept exemplu raportul de  dupa cele sase luni, puteti observa ca 84% dintre autorii lui au  conflicte de interes. Sunt fie angajati de Pfizer, fie proprii  angajati ai Pfizer, fie detin actiuni la Pfizer, fie primesc granturi  de la Pfizer, sau au fost angajati ca si consultanti de Pfizer sau  conduc studii clinice pentru Pfizer.

 Cat despre oamenii care nu au  conflicte de interes, sunt doar cinci si nu sunt printre autorii  principali. Toti autorii principali si secundari au conflicte de  interes.

 Cel mai evident conflict de interese este cel al celor doi  fondatori ai BioNTech, care sunt o echipa sot-sotie si  care sunt si autori ai acestui raport. Numai acesti doi oameni au  avut un profit de 9 miliarde de dolari de pe urma inocularii Pfizer.

 O  alta problema este ca CDC a redefinit termenul vaccin pentru a servi  intereselor politice si farmaceutice. Pentru o lunga perioada de timp  inainte de 2021, definitia CDC pentru vaccin era publicata pe site-ul  lor si era urmatoarea: „un produs care stimuleaza sistemul  imunitar al unei persoane, pentru a produce imunitate fata de o  anumita boala, protejand persoana de acea boala.” Apoi, in 27 iulie  2021, sefa CDC, Rochelle Walensky a mers la CNN si a admis ca  vaccinarea covid nu asigura imunitate si ca nu impiedica oamenii sa  se infecteze sau sa transmita covid. Apoi in 18 august 2021, Joe  Biden a anuntat vaccinarile suplimentare pentru toti americanii. Doua  saptamani mai tarziu, in 2 septembrie 2021, CDC a schimbat definitia  de pe site-ul lor a vaccinului. Acum se precizeaza: „un produs  care este folosit pentru a stimula raspunsul imunitar al organismului  impotriva imbolnavirilor”. Nici o mentiune despre imunitate si nici o  mentiune despre protectia impotriva bolii.

 Arata  ca o frauda. Ati remarcat ca noi nu folosim cuvantul vaccin pentru a  vorbi despre produsele Pfizer, noi le numim inoculari, pentru ca noi  folosim definitia corecta a vaccinului, care se refera la ceva care  asigura imunitate si protectie in fata imbolnavirii.

 Mult timp  oamenilor nu le-a venit sa creada ca aceste lucruri pe care le  spunem, sunt adevarate. Spuneau: „Daca toate acestea ar fi  adevarate, nu ar fi fost raportate de media?”

 Cred ca acest video  de mai jos raspunde la aceasta intrebare. Doar cateva anunturi:  

 ”Buna-dimineata  America va este adusa de Pfizer.”

 ”CBS  Health Watch, sponsorizata de Pfizer”

 ”Anderson  Cooper 360, prezentata dumneavoastra de Pfizer”

 ”DC  News prezentata dumneavoastra de Pfizer”

 ”Facand  diferenta, prezentata dumneavoastra de Pfizer”

 ”CNN  tonight prezentata dumneavoastra de Pfizer”

 ”Early  Start, prezentata dumneavoastra de Pfizer”

 ”Vineri  noaptea, Erin Burnett la emisiunea In fata, prezentata dumneavoastra  de Pfizer”

 ”Saptamana  aceasta, cu George Stephanopoulos, adusa dumneavoastra de Pfizer”

 ”Acest  reportaj va este prezentat de Pfizer”

 „Astazi,  numaratoarea inversa pana la nunta regala va este adusa de Pfizer.”

 ”Si  acum, CBS Sports Update va este prezentat de Pfizer.”

 „Intalneste  presa-data download, prezentata dumneavoastra de Pfizer”  

 „In  aceasta dimineata, Fortune sponsorizat de Pfizer”  

 ”Despre  cum sa gasesti zaharurile ascunse, in dieta familiei americane,  sponsorizata de Pfizer”

 ETC

 Citiți și Pfizer   cheltuie mai mulți bani pe reclame și sponsorizări decât pe cercetare.  CNN, ABC, CBS și alte oficine de renume din SUA primesc sponsorizări  crase din partea gigantului Pharma

 Guvernele  noastre sunt in cele din urma responsabile pentru toate acestea.  Pfizer a fost exonerate de orice vatamare, in caz ca inocularile  ranesc sau omoara oameni si Pfizer are profituri de miliarde daca  incercarile lor au succes.

 Nici o persoana rezonabila nu ar fi dat  mana libera celor de la Pfizer, intr-o astfel de situatie. In schimb,  ar fi trebuit sa se implice in supravegherea riguroasa si solicitarea  celor mai inalte standarde stiintifice din partea tuturor  producatorilor de vaccinuri. Lucrurile nu au fost facute astfel.

 Pozitia  noastra este ca inocularile ar trebui retrase imediat.

 Este clar ca  Pfizer si agentiile care au supervizat studiul lor, au esuat inca de  la inceput in urmarirea protocoalelor de calitate existente, privind  siguranta si eficacitatea. V-am prezentat nivelul unu de probe de  vatamare din studiul Pfizer.

 Orice guvern care a aprobat aceste  inoculari, cu atat mai mult cu cat le-a impus obligativitatea, stia  sau ar fi trebuit sa stie din datele existente, ca cetatenii sai vor  fi vatamati. Orice guvern care aproba aceasta interventie medicala  pentru cetatenii sai ar fi trebuit sa se asigure ca studiul are  reperele clinice potrivite si foloseste o stiinta a sigurantei de cea  mai buna calitate. In final, orice guvern care detine astfel de probe  si continua permitand inocularea cetatenilor sai cu un agent toxic,  este in cel mai bun caz, neglijent.

 Am  furnizat linkuri pentru lecturi si materiale suplimentare in  versiunea pdf a acestei prezentari, disponibilă mai jos.

 Daca  urmaresti acest material si esti ingrozit si te intrebi ce poti face,  avem nevoie de tine ca sa-i tragem la raspundere.

 Aceste probe sunt o  unealta pe care o poti folosi. Reprezinta o oportunitate reala de a  trage la raspundere pe conducatorii nostri pentru ca acestea nu sunt  opinii, modele sau probe care pot fi date la o parte sau manipulate,  sunt dovezi de nivelul unu dintr-un studiu randomizat de control. Ca  atare, sunt o dovada foarte puternica.

 Te  rugam sa-ti contactezi reprezentantii in Parlament si sa le soliciti  o intalnire de o ora, preferabil fata in fata dar se poate si pe  Zoom. In timpul acestei intalniri, prezinta-le acest material video  si ofera-le versiunea pdf. Intreaba-i daca stiu despre toate aceste  probleme ale studiului Pfizer si ce planuiesc sa faca acum ca stiu.  Solicita-le o noua intalnire unde sa-ti ofere raspunsuri.

 Partajeaza  acest video cu prietenii si cu familia. Creeaza grupuri pe whatsapp  si discuta acest material.

 Au  trecut zilele in care ne-am fi permis sa lasam aceste probleme in  grija altor oameni. Trebuie sa intelegem cu totii aceste lucruri.

 Partajeaza  acest video (cât și cel în limba română tradus de noi – n.n.) si pdf-ul pe media sociala si cand faci acest lucru, te  rugam sa folosesti hashtag-ul CCCA and More Harm than Good.

 Te  rugam, inscrie-te pe lista noastra de e-mailuri lacanadiancovidcarealliance.org si noi iti vom trimite dovezi  suplimentare pe masura ce le avem.

 Urmareste-pe  pe media sociala. Acest link catre arborele nostru de linkuri pe care  il vei gasi in pdf-ul acestei prezentari, are un alt link catre toate  conturile noastre sociale.

 Aceasta  prezentare este disponibila in format pdf si video pe website-ul  nostru, pe canadiancovidcarealliance.org.

 Va  multumim foarte mult ca ati vizionat si audiat acest material, si va  multumim in avans pentru diseminarea pe scara cat mai larga a acestor  informatii.

 Nu  putem face o schimbare decat daca lucram impreuna.”

 Ce ar mai fi de spus? Folosiți-vă mintea dată de Dumnezeu și acționați. Preveniți părinții și neștiutorii asupra crimei pe care o pot face prin inocularea cu acest produs experimental!  

 Doamne, ajută!  

 Pentru siguranță, am încărcat și noi AICI PFD-ul  STUDIULUI.

 DE CE MINTE PRESA AMERICANĂ ȘI A LUMII (CU MENȚIUNEA CĂ LA NOI SE DISCUTĂ, PROBABIL, SUB TEJGHEA):  

17 mai: Sfinții Cuvioși Nectarie și Teofan, ctitorii Mănăstirii Varlaam, Meteora, Grecia; Sfântul Dodo, ucenicul Sfântului David din Gareji, Georgia

Published

on

    RTnews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!      

Sfinții ieromonahi Nectarie și Teofan erau frați buni din familia nobiliară Apsaradon din Ioanina, familie ce a jucat un rol important in viața orașului. Cei doi cuvioși au avut parte de o educație aleasă în mănăstirea Filantropinon în timpul egumenului Macarie.

  

 Însă, bogățiile, slava și buna creștere n-au putut birui dumnezeiasca dragoste din ei. De la o vârstă tânără au îmbrățișat viața monahală în orașul lor, îndreptățind astfel supranumele de „orașul călugarilor”. Schima monahală au luat-o în 1495, fiind tunși de către un oarecare stareț pe nume Sava.

  Sfinții au ucenicit lângă Bătrânul timp de 10 ani, în schitul Sf.Ioan Botezătorul din insula lacului Ioaninei, până la adormirea sa din anul 1505, culegând roadele vieții sihăstrești.

  După moartea părintelui lor duhovnicesc, au plecat în Sfântul Munte la izvorul cel nesecat al pustniciei, ca să pună temelie bună pentru viața lor călugărescă pe mai departe. În Grădina Maicii Domnului au fost primiți de fostul patriarh al Constantinopolului, sfântul Nifon al II-lea (pomenit la 11 august), ce se nevoia în mănăstirea Dionisiu la anul 1502.

  În răstimpul șederii lor aici au cerut și primit de la sfântul Nifon,rânduială și canon de viețuire duhovnicească. După ce, prin învățăturile sale, i-a întrarmat cu cele de ajutor în războiul duhovnicesc, el i-a îndemnat să se întoarcă la chilia lor de mai înainte și să-și continue acolo luptele lor duhovnicești. Ascultând sfaturile sfântului Nifon, care a fost al doilea lor părinte duhovnicesc, și făgăduind să nu se abată de la cele spuse lor, s-au întors la chilia lor. Dar, întrucât, au aflat-o ocupată de către unii boieri care și-au însușit drepturi de ctitori asupra ei, au fost nevoiți să o părăsescă pentru a doua oară.

  S-au dus în locurile cele mai retrase din insulă, unde au aflat loc potrivit pentru asceză și liniștire, lângă o sihăstrie pustie, pe jumătate ruinată, cu hramul sfântului Pantelimon. Aceasta era zidită într-o peșteră deasupra lacului, ale cărui ape pătrunseseră în adâncitura peșterii, formând o groapă foarte mare. Cu mulți ani în urmă, în acel loc se nevoise un pustnic vestit pentru viața sa sfântă, Antonie. Vreme de 18 ani a rămas zăvorât în chilia sa și fusese dăruit de Dumnezeu, pentru multa sa curăție, cu harisma străvederii.

  

 Sfinții Nectarie și Teofan au luat de la arhiereul Ioaninei binecuvântare pentru refacerea sfântului locaș și au purces la reconstrucția bisericii și a chiliilor. Acest lucru s-a dovedit, în practică, o luptă istovitoare și trudnică. Toată ziua, cuvioșii lucrau la tăierea de bucăți de stâncă, încercând astfel să umple cu pietre și pământ acea groapă și apoi să înceapă zidirea. În cele din urmă, pe la 1506-1507, au ridicat, cu ale lor cheltuieli, biserica sfântului Ioan Botezătorul și, odată cu ea, au finalizat în scurt timp și zidirea chiliilor și a celorlalte clădiri necesare.

  Ieromonahii Nectarie și Teofan au mai fost ctitori și ai unei alte mănăstiri. După refacerea mănăstirii sfântului Ioan Botezătorul în insulă, au ridicat pentru surorile și părinții lor, sihăstria sfântului Nicolae în Lepenό. Aceasta a funcționat ca metoc al mănăstirii Varlaam de la Meteore. Încercările n-au încetat să apară și aici. Ultima ispită a fost și cea mai dureroasă. N-a venit din partea necredincioșilor turci, ci de la înșiși stăpânitorii bisericești și boierii din partea locului, pentru care pricină, după cum ei înșiși fac referire în autobiografia lor, n-au vrut să se [mai] împărtășească.

  

 Văzând că se întețește toată această ispită, și-au adus aminte de sfatul sfântului Nifon, care prorocește le spusese: „când ispitele vă vor împresura de pretutindeni, nu vă împotriviți lor, ci retrăgeți-vă în mănăstire și vă liniștiți”.

  După 4 ani de ședere în părțile Ioanninei, au plecat definitiv din noua lor mănăstire în jurul anului 1510 și s-au strămutat pe stâncile Meteorelor, căutând acolo un nou loc pentru desăvârșire și asceză. Li s-a dat de către părintii mănăstirii Marea Meteoră, schitul sfântului Ioan Botezătorul, unde au rămas timp de 7 ani. Însă îngustimea stâncii pe care era situată sihăstria lor, cât și clima nesănătoasă de acolo din pricina vânturilor puternice, nu le-a dat putința să stea mai mult acolo.

  

 Din această pricină, au purces la căutarea unui loc mai potrivit. Din mulțimea de stânci de la Meteore, au ales una mai cu lărgime și cu vânturi mai prielnice, fiind potrivită pentru viața isihastă și care se numea Varlaam. Această denumire provenea de la primul eremit ce viețuise în acel vârf necălcat de picior de om.

  Deci, pe stânca Varlaamului, care era cu desăvârșire pustie și nelocuită de multi ani, cei doi cuvioși au început să viețuiască cu binecuvântarea mitropolitului Larisei, Visarion, și a egumenului de atunci al Marii Meteore, în anul 1518.

  

 Îndată după urcarea lor pe stâncă, au început lucrările de zidire, întrucât nu se mai păstra nimic din vechea sihăstrie. După ce au ridicat câteva chilii provizorii pentru locuit, prima lor grijă a fost să refacă vechea bisericuță ce era cu totul ruinată. Din aceasta – care fusese sfințită cu hramul sfinților Trei Ierarhi de către pustnicul Varlaam – mai erau în picioare doar câteva bucăți de zid din sfântul altar ce stăteau să cadă și unde făceau slujbele până la ridicarea noii biserici.

  Și-au început lucrul la zidirea bisericii cu multă trudă și mari osteneli trupești, având și sprijinul ucenicilor lor, Benedict și Pahomie monahii, ce au fost de la început cu ei și, cu harul lui Dumnezeu, au înaintat destul lucrările.

  Pentru mai bine de 30 de ani, au ținut neștirbit rânduiala slujbelor, rugăciunilor și a privegherilor de toată noaptea din ajunul Duminicilor, precum și a praznicelor Împărătești și de pomenirea sfinților mari; în timp ce, în celelalte zile de peste săptămână, jumătate din noapte o dedicau proslăvirii lui Dumnezeu.

  

 Hrana lor zilnică era sărăcăcioasă și cu desăvârșire pustnicească. În anul 1542 au pus temelia bisericii Tuturor Sfinților, iar pe 17 mai 1544 aceasta a fost terminată.

  Între timp, cuviosul Teofan era deja bolnav la pat de 10 luni și, slăbit de îndelungata-i boală, se afla în pragul morții. Și, în timp ce toți părintii și frații se tânguiau și plângeau în jurul său, cântând înlăcrimați Paraclisul, s-a petrecut o minune. Deodată, o stea străvezie și strălucitoare a stat deasupra chiliei cuviosului, învăluind-o într-o lumină cerească.

  

 Odată cu apusul soarelui, sufletului cuviosului Teofan s-a mutat la veșnicele sălașuri. În aceiași clipă, steaua suprafirească s-a stins; semn al slavei nemăsurate ce-i fusese gătită în ceruri.

  După 10 ani, Luni în Săptămâna Luminată pe 7 aprilie 1550 s-a odihnit întru Domnul și cuviosul Nectarie. Mormântul lor și moaștele lor constituie până astăzi izvor de puteri și minuni pentru viețuitorii mănăstirii și evlavioșii închinători. (Traducere din greacă săvârșită de Mănăstirea Nera)

  

  

Continue Reading

La Târgu Ocna, pe urmele pașilor sfinților martiri Valeriu Gafencu și Gherasim Iscu. Călătorie de suflet în ziua comemorării Sfinților Mărturisitori întemnițați

Published

on

    RTnews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!      

Preambul Morminte dragi,  lumină vie,

 Sporite’ntr’una  an de an,

 Noi v’auzim  curgînd sub glie,

 Ca un șuvoi  subpămîntean!

   Ați luminat cu  jertfe sfinte

 Pămîntul, pînă’n  temelii,

 Căci arde țara  de morminte,

 Cum arde cerul de  făclii.

   Ascunse’n lut,  ca o comoară,

 Morminte vechi,  morminte noi,

 De vi se pierde  urma’n țară,

 Vă regăsim mereu  în noi!

   De vi s’au smuls  și flori și cruce

 Și dacă locul nu  vi-l știm,

 Tot gîndul  nostru’n el v’aduce

 Îngenuncheri de  heruvim.

     Morți sfinți în  temniți și prigoane,

 Morți sfinți în  lupte și furtuni,

 Noi am făcut din  voi icoane,

 Și vă purtăm pe  frunți cununi.

   Nu plîngem  lacrima de sînge,

 Ci ne mîndrim  cu-atîți eroi.

 Nu! Neamul nostru  nu vă plînge,

 Ci se cuminecă  prin voi.

 (Radu Gyr – Imn  morților).

 În 14 mai 1948  s-a pronunțat sentința răstignirii neamului pe crucea durerii, a  disperării dar și a învierii ce va să vie. Atunci a început în  România dansul satanei, triumful Salomeei. Plînsete și scrîșnirea  dinților, dureri, tăceri, rugăciuni și resemnări. Teroare, legea  bunului plac și infiltrarea fricii, arma invincibilă a securității  în neamul românesc, în timp de aproape jumătate de secol și în  continuare (Teofil Mija).

 În noaptea  Sfîntului Bartolomeu pentru România, pentru că a fostcea mai odioasă, cea mai criminală  pentru istoria politică și socială din România(pr. Justin Pârvu) securitatea regimului comunist din România a  arestat 15.000 de tineri. Printre aceștia a fost și un număr de  1500 de studenți, la finele anului 1948 cifra ridicîndu-se la 2000.

 *

 Am început aceste  însemnări prin reamintirea faptelor istorice din urmă cu nouăzeci  și patru de ani pentru că măcar o dată pe an avem datoria de  conștiință de a medita la ele.

 Pe acest fundal de  gînduri am ascultat / intonat sîmbătă 14 florar 2022 în  automobilul lui Mircea Radea Acatistul  Sfinților Mărturisitori Români din temnițele comuniste care  se încheie cu rugăciunea:

 O, Sfinților  Mărturisitori, care în temnițe și prigoane, prin multele voastre  pătimiri ați stăvilit întărîtarea vrăjmașului cea cu mînie  pornită asupra Bisericii lui Hristos, vouă celor ce ați suferit  foame, ger, schingiuiri, umilință și chinuri de tot felul întru  apărarea legii celei strămoșești, vă aducem mulțumirile  noastre.

 Și ca cei ce bine  v-ați săvîrșit pentru Învierea neamului românesc, iar acum cu  îngerii și cu arhanghelii vă veseliți în lumina cea neînserată  a Împărăției cerești, vă rugăm să nu încetați a mijloci la  Preaputernicul Dumnezeu ca să ne dea iertare de păcate și să ne  păzească pe noi și pe Sfîntă Biserică Sa de năvălirea altor  neamuri asupra noastră, de necredință și de războiul cel dintre  noi.

 Povățuiți-ne  pururea pe calea mîntuirii, a răbdării și a dragostei, ca  neclintiți și uniți să rămînem pînă la sfîrșitul vieții  întru credința cea adevărată.

 Așa, Sfinților  Mărturisitori, care în strîmtorările și necazurile din viața  voastră pămîntească ați cerut ajutorul Puterilor cerești,  rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii, ca să primiți în acest ceas  rugăciunile noastre și să ne acoperiți de smintelile veacului  acestuia și de răutățile celor potrivnici, ca neînfricat să  mărturisim și noi Evanghelia lui Hristos, spre slava lui Dumnezeu și mîntuirea neamului  românesc. Amin.

 Ajungînd spre finalul  Sfintei Liturghii săvîrșite pe un podium  special amenajat la Teatrul de vară „Col. Ioan Grefu” din  incinta școlii de un sobor preoțesc  în frunte cu Î. P. S. Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,  cu Î. P. S. Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului  și cu Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și  Harghitei, am ascultat îndreptățitele îndemnuri din cuvîntul de  învățătură al înaltului ierarh sosit de la malul mării pentru  sporirea rugăciunilor fiecăruia dintre noi (mai ales în contextul  actual – îmi permit să adaug – datoria tuturor creștinilor  români e de a invoca stăruitor ca mila lui Dumnezeu să ne fie  pavăză dinaintea amenințării războiului fratricid  ruso-ucrainean).

 Au urmat dezvelirea și  sfințirea bustului Sfîntului Voievod Constantin Brâncoveanu,  ocrotitorul spiritual al Școlii Naționale de Pregătire a Agenților  de Penitenciare din Tîrgu Ocna. Ceremonialul a fost îndeplinit dedirectorul  școlii, comisarul șef de poliție penitenciară Vasile Scutaru și  de directorul general adjunct al Administrației Naționale de  Penitenciare, comisarul șef de poliție penitenciară Ioana Morar,  în prezența elevilor și a invitaților.

 S-a  inaugurat apoi Muzeul  Penitenciarelor amenajat în incinta instituției.

 Încununarea  programului excepțional rînduit de organizatori a fost tîrnosirea  Bisericii din lemn a Martirilor și Mărturisitorilor din Temnițele  Comuniste cu dublul hram: al celor 40 de Sfinți din Sevastia și al  Sfinților Martiri Brîncoveni, Sfîntul Voievod Constantin, fiii săi  Sfîntul Constantin, Sfîntul Ștefan, Sfîntul Radu și Sfîntul  Matei alături de Sfîntul Ianache – sfetnicul și cumnatul  domnitorului. Întrucît aparatul meu de fotografiat a rămas  nefuncțional după doar trei poze din pricina bateriilor, vă recomand imagini de  la înălțătoarele momente pe JurnalFM sau la RTnews.

 Așa cum s-a citit înaintea oficierii slujbei de sfințire, piatra  de temelie a lăcașului fost pusă în anul 2017 cu binecuvîntarea  Î.P.S. Părinte Arhiepiscop Ioachim al Arhiepiscopiei Romanului și  Bacăului.Lucrările  de ridicare a bisericii de lemn au fost realizate exclusiv cu fonduri  financiare și cu materiale obținute din donații, cu sprijinul  Asociației Absolvenților Școlii Naționale de Pregătire a  Agenților de Penitenciare Târgu Ocna – ALUMNI, cu contribuția  susținută a tuturor angajaților din cadrul școlii,  prin  donarea catapetesmei bisericii de către Arhimandritul Epifanie  Bulancea – duhovnicul Mănăstirii Măgura Ocnei, prin implicarea  financiară hotărîtoare a familiei  Loredana și  Arsenie-Marius Szeker și a altor binevoitori.

 De  menționat ar fi că din 13 florar 2022 la sediul școlii a fost  adusă spre închinare, de la Mănăstirea Nechit – Neamț, pe care  am vizitat-o chiar anul acesta, de însuși Părintele  Arhimandrit Stareț Zenovieracla cu părticele din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni,  precum și moaște dintre cele ale Sfinților 40 de Mucenici din  Sevastia, care au fost expuse la intrarea în muzeu.

 Am  observat cu bucurie că în incinta școlii există și o capelă –  am reușit ca printr-o minune a Sfinților Mărturisitori să fac o  fotografie pe care o alătur acestui articol – ceea ce mă face să  cred că elevii cu vîrste apropiate de a lui Valeriu Gafencu (unul  dintre sfinții mărturisitori care au trecut prin penitenciarul  orașului sfîrșindu-și periplul pămîntesc chiar aici), devenind  urmași ai gardienilor de odinioară, au acum prilejul primirii unei  educații creștinești în contrast cu îndoctrinarea comunistă a  predecesorilor – minune pe care o pun pe seama Sfinților  Mărturisitori, ca și tot ce s-a rînduit a se sfinți aici în  această zi cu semnificație istorică.

 Alt  moment al pelerinajului a fost parastasul săvîrșit la mormîntul  lui Valeriu Gafencu. „Sfîntul închisorilor” ne-a lăsat,  printre altele, un testament pe care ni l-a transmis prin Ioan  Ianolide:

 În  primul rînd gîndul și sufletul meu se închină Domnului.  Mulțumesc că am ajuns aici. Merg la El. Vă rog mult să-L urmați,  să-L slăviți și să-L slujiți. Sînt fericit să mor pentru  Hristos. Lui Îi datorez darul de azi. Totul e o minune. Eu plec, dar  voi aveți de purtat o cruce grea și o misiune sfîntă. În măsura  în care mi se va îngădui, de acolo de unde mă voi afla, mă voi  ruga pentru voi și voi fi alături de voi. Veți avea multe  necazuri. Fiți tari în credință, căci Hristos îi va birui pe  toți vrăjmașii, îndrăzniți și rugați-vă! Păziți neschimbat  Adevărul, dar să ocoliți fanatismul. Nebunia credinței este  putere dumnezeiască, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrată,  lucidă și profund umană. Să-i iubiți și să-i slujiți pe  oameni! Au nevoie de ajutor, căci dușmanii prădalnici caută să-i  înșele. Ateismul va fi învins, dar să fiți atenți cu ce va fi  înlocuit. (Cf.  Ioan Ianolide,Întoarcerea la Hristos,  Editura Bonifaciu, 2012, pp. 189-190).

 Tineri  absolvenți ai Școlii de Pregătire a Agenților de Penitenciare,  care veți deveni mîine responsabili în penitenciarele României  peste sute de destine frînte, luați aminte la acest testament și  transpuneți-l faptic!

 Pe  drumul întoarcerii, șoferul-ghid Mircea ne-a oprit la ctitoria  Sfîntului Ștefan cel Mare din Borzești, cu hramul Adormirea Maicii  Domnului. Nunta care era în toi în momentul vizitei noastre nu ne-a  permis a ne închina în naosul lăcașului. M-am mulțumit cu  lucrarea semnată de Maria Dohotaru și Victor Marinovici Borzești.  Ctitoria lui Ștefan cel Mare și Sfînt(Onești, Magic Print, 2012). Transcriu pisania monumentului istoric,  făcînd tacit corecturile de limbă necesare: „Io Ștefan Voevoda  cu mila lui Dumnezeu Domnitorul Țerei Moldaviei și cu prea iubitul  seu fiiu Alexandru au zidit acest templu, care este la Borzești pe  Trotuși, Adormirei preasîntei Nescătoarei de Dumnezeu, întru rugă  șie și spre pomenirea răposaților întru santitate strămoșilor  și părinților lor, care a început a se zidi în anul 7001, luna  iulie 9, (1493) și s-a severșit în anul 7002, eră al Domniei lui  anul al 38-le curgătoriu, luna octombrie 12.” (După dr. C. I.  Istrati, 19 martie 1904) (cf. p. 6).

 În  curtea Biserircii există și un Muzeu de Cultură și Artă  Religioasă, înființat în 1994, dar pentru noi închis, din  păcate.

 Transcriu  de pe coperta a patra a cărții Testamentul  lui Ștefan cel Mare și Sfînt:

 Doamne,  numai Tu singur știi ce a fost în inima mea. Nici eresurile cele  înșelăoare, nici focul vîrstei tinereții n-au putut-o sminti, ci  am întărit-o pe piatra Care este Însuși Hristos, pe a Cărui  cruce de-a pururi îmbrățișată la piept ținînd, viața mea am  închinat-o avînd nădejde nesmintită printr-însa la Părintele  veacurilor, prin Care pe toți vrăjmașii am gonit și am înfrînt.

 Fie ca bunul Dumnezeu să aducă  acest testament la cunoștința actualilor și viitorilor conducători  politici ai românilor spre luare-aminte și înfiorat-grabnică  îndreptare a vieții lor pe calea credinței fără de care nimic  vrednic și durabil pentru popor nu se poate construi.

 București, 16 florar  2022

Continue Reading

Actualitatea Clasicilor: PODUL DE FLORI ȘI PODUL DE SPINI. Scrisoare către poetul Grigore Vieru a scriitorului Mihai Ungheanu

Published

on

    RTnews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!      

Revista „Literatura și  Arta” de la Chișinău ne aduce nefasta știre că Grigore Vieru  s-a retras din Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din  Basarabia, ceea ce e totuna cu despărșirea de această uniune  scriitoricească pentru a cărei redeșteptare spirituală și  demnitate națională a lucrat cu toată dăruirea, atât în  Basarabia, cât și în România. „Consider  că n-am ce căuta într-un Comitet Director al Uniunii Scriitorilor,  prezidat de niște ambiții pe cât de bolnăvicioase, pe atât de  pline de pericol, de aceea mă retrag din el, păstrând în suflet  tot respectul și toată prețuirea pentru obștea scriitoricească”.  Grigore Vieru a fost și este, atât la el acasă, în Basarabia, cât  și la București și în orice colț al României, un simbol al  recuceririi demnității naționale prin cultură, în luptă cu  forțele strivitoare ale unui imperiu rus opresiv. Basarabia mai are  și alte asemenea simboluri, care se numesc Dumitru Matcovski,  Leonida Lari, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, nume fără de care  marile evenimente culturale și politice pe care le-a trăit  Basarabia din 1988 încoace nu pot fi înțelese. Ei n-au fost numai  conștiințe politice de avangardă ale Basarabiei, ci și  conștiințele ei literare, care au știut să dea sens și  personalitate unei literaturi atât de vitregite cum era aceea din  Basarabia. Datorită lor, istoricul literaturii române va fi obligat  să acorde un capitol special scriitorilor din Basarabia, lucru care  până acum nu se putea face. Dar tocmai acești scriitori sunt cei  atacați, cei expuși unei vindicte dure și nemeritate în chiar  republica literelor basarabene. La știrea că „Frăția  scriitorilor români”, înființată la 30 martie 1991 la  București, ar putea să pericliteze unitatea de acțiune a  scriitorilor din Basarabia și a Uniunii Scriitorilor de acolo,  Frăția literară româno-basarabeană și-a oprit orice activitate.  „Totuși iubirea” a ținut să precizeze, în acest spirit, că  „Frăția scriitorilor români” nu-și propune acțiuni care să  destabilizeze sau să dezbine în vreun fel uniunile de scriitori de  la Chișinău sau București. Dar discordia fusese semănată, cu  mult înainte, iar precauțiile „Frăției scriitorilor români”  (care și-a înghețat activitatea pentru conservarea solidarității  scriitorilor basarabeni) s-au dovedit neputincioase pentru ceea ce  era pus la cale. Ziarele ne anunță cu litere de o șchioapă:  „SCINDARE ÎN UNIUNEA SCRIITORILOR DIN CHIȘINĂU”.

  De unde vin toate acestea?  Pe data de 14 mai 1991, ne spune Grigore Vieru, la o ședință a  cenaclului „Convorbiri literare” de pe lângă Uniunea  Scriitorilor din Chișinău, după o pregătire de artilerie, care a  revenit presei chișinăuane,, au fost judecați pentru caducitate,  pentru lipsă de bun gust, pentru lipsă de valoare, pentru stricarea  poeziei, pentru lipsă de modernitate, tocmai acei scriitori care au  făcut totul ca discuțiile literare să fie în Basarabia libere și  drepte. Fondul real al problemei este însă următorul: au fost puși„pe banca de acuzație niște poeți –  pentru care păcat? – pentru păcatul de a scrie «poeme de  stradă», după cum se exprimă domniile lor, adică pentru  «păcatul» de a-și alipi inima de lacrima celor mulți”.  Pe scurt, elitiștii au apărut și la Chișinău. Dar o „elită”  care nu disprețuiește ieșirea ei „în stradă” la nevoie –  cum e cazul acestui „proces literar” – , combinația de culise,  sofismul interesat și toate celelalte arme (pe care noi, cei din  România, ca mai pățiți, le cunoaștem foarte bine și poate că  era cazul să ia aminte la ele și Grigore Vieru în peregrinările  lui românești și literare). Pentru că înainte de a fi  desfășurate la Chișinău, aceste „procese literare”, înscenate  de scriitori îndrăgostiți de „valoare”, dar în realitate doar  de succes, de succesul obținut cu orice preț, s-au desfășurat mai  întâi la București, de unde au fost exportate, de câțiva  scriitori dragi lui Grigore Vieru, și în forumurile chișinăuane.„Mărturisesc că nici chiar în anii  odiosului regim, scrie Grigore Vieru, nu  am fost împins în boxa acuzaților, nici atunci nu am fost  interogat militărește de ce scriu poeme pentru mama, iar nu pentru  partid. Ori azi sunt judecat de către chiar confrații mei pentru  simplul fapt că scriu pentru Ei, și nu mă integrez, vezi bine, în  Europa. Dar, pentru Dumnezeu, domnilor, v-am învinuit noi vreodată  că vă integrați Europei, iar nu suferințelor și problemelor  acestui năpăstuit pământ?!” De aici, se  vede cu ușurință că în „boxă”, Grigore Vieru și cei ca el  – cei care au cerut grafia latină, limba română ca limbă de  stat – au fost băgați din motive care n-au de-a face cu  literatura. Reiese că Grigore Vieru, care n-a fost judecat de  „odiosul partid” pentru literatura lui, este judecat astăzi  pentru că nu poartă uniforma Partidului Intrării în Europa.  Războiul de la Chișinău nu este un război literar, ci politic. În  fond, Grigore Vieru ar fi putut, foarte bine, să-i întrebe pe  procurorii lui literari și europeni: „Dar ce-a făcut această  Europă pentru Basarabia? Nimic? Atunci «pașol na, Turbincă»,  dragi europoizi”. S-ar fi înțeles foarte repede.

 Cine iubește literatura și  pe scriitori știe că personalităților, unicatelor sufletești nu  le ceri să ia culoarea momentului și să îmbrace la comandă  uniforma lui. Dacă asta îl poate consola pe Grigore Vieru, îi  amintim că nici Eugen Barbu n-a fost exclus din Uniunea Scriitorilor  din România de „odiosul regim”, ci de noul regim al culturii.  Pentru că ceea ce s-a petrecut pe 14 mai la cenaclul „Convorbirilor  literare” a fost o excludere, o excludere politică. S-a folosit  chiar cuvântul „fascism”! Bucureștiul literar al lui Pleșu,  Dinescu, Liiceanu, Blandiana și Z. Ornea, Bucureștiul Alianței  Civice practică excluderile. Să fi uitat oare Grigore Vieru că  militând pentru limba română scrisă cu litere latine a fost și  el făcut „fascist”? Deplasat la Chișinău alături de  Blandiana, n-a somat, oare, Dinescu, pe scriitori-gazdă să aleagă:  ori cu el și cu Blandiana, ori cu Păunescu și Ungheanu?! Una din  două. Altfel, Chișinăul și poporenii Basarabiei nu vor mai fi  fericiți prin prezența ilustrelor lor persoane, unicii  reprezentanți ai revoluției și culturii române. Este de presupus  că, speriați de faptul că Dinescu împreună cu Blandiana le vor  închide porțile Europei, amatorii de succese continentale ai  cenaclului „Convorbiri literare” din Chișinău sunt în stare să  renunțe la tot și să distrugă tot: și pe Vieru, și pe Lari, și  pe Matcovski, și pe Dabija, și pe Druță, și chiar și limba  română cu grafia ei latină cu tot. Trecerea lui Mircea Dinescu și  a Anei Blandiana prin Chișinău s-a soldat în cele din urmă cu o  dihonie. Ceea ce n-a reușit „Interfrontul” a reușit „Alianța  Civică”, ceea ce e, în fond, totuna. Uniunea Scriitorilor din  Chișinău, care avea nevoie mai mult ca oricând de unitate și  solidaritate, este astăzi scindată. Precauția de la București de  a stopa orice acțiune a „Frăției scriitorilor români”, tocmai  pentru a nu produce dezbinări primejdioase la Chișinău, s-a  dovedit inutilă. În imposibilitate de a interveni în vreun fel în  aceste evenimente pseudoliterare, de fapt evenimente cu substrat  politic, membrii bucureșteni ai „Frăției scriitorilor români”  sunt obligați să le constate și să le deplângă. Se pare că, în  pofida unor sugestii și avertismente amicale, poeții și scriitorii  basarabeni trebuie să-și poarte singuri crucea pe sub toate furcile  caudine, ca să poată zice că s-au izbit de pragul de sus. Nu orice  experiență poate fi transmisă.

 Grigore Vieru ne informează  că „zeloșii conducători ai Uniunii  intenționează să pună pe banca de acuzație și săptămânalul  «Literatura și arta», publicație care a trezit și a format,  într-un fel, conștiința noastră națională, pentru că, vezi  bine, popularul săptămânal grijește mai mult de necazurile  curente ale neamului, decât de propriile lor producții poetice”.  Ceea ce înseamnă că se lucrează după program și după model.  După câte se pare, revista „Literatura și Arta”, de la  Chișinău, va fi expusă tratamentului demolator la care a fost  supus, mai înainte și permanent, săptămânalul bucureștean de  literatură „Luceafărul”. Similitudinile rămân totuși  bătătoare la ochi și ele pot da de gândit chiar și unui poet cu  capul în nori, cum a ținut să se prezinte întotdeauna fratele  Grigore Vieru. Dacă vrea să știe cum se vor desfășura lucrurile  cu „Literatura și Arta”, poetul Grigore Vieru nu are decât să  se uite în stenograma demolării revistei „Luceafărul” din 1980  (reprodusă în „România Mare”, nr. 51, 1991). În revista  „Luceafărul” retrodizidenții români au lovit cu târnăcopul  dogmei partinice, anticeaușiștii de azi fiind filocomuniștii de  ieri. În săptămânalul „Literatura și Arta” se va lovi cu  barosul dogmei „intrării în Europa”. Și într-un caz și în  celălalt e însă vorba de lichidarea unei necesare linii naționale  în cultură. Stenograma consiliului scriitoricesc bucureștean din  1980 îi va fi foarte utilă și redactorului șef al „Literaturii  și Artei”, Nicolae Dabija, care va descoperi în ea, în roluri de  „turnători”, figuri literare pe care le-a cultivat cu sârg în  propria publicație, fără a ști că de la ele și prin ele (direct  sau indirect) îi va veni desființarea propriei munci. Desigur,  pentru asta trebuie să-și citească atent și propria publicație,  nu numai grozava stenogramă. Fiind între patru pereți,  „ajatolahii” din 1980 și puii de ajatolahi au folosit denunțul  politic lejer, într-o formă nudă, fără a se gândi că cineva va  da, totuși, publicității rușinosul document al duplicității lor  morale și politice. În public (ca la cenaclul „Convorbiri  literare”) se procedează altfel: nu i se va spune brutal lui  Grigore Vieru că este exclus din viața literară pentru patriotism,  ci din motive de… stil! Așa cum, la București, vezi Doamne, pe  inamicii politici ai lui Corneliu Vadim Tudor nu-i supără  gravitatea acuzațiilor proferate de acesta, ci – stilul! Metodele  exersate la București au fost transferate la Chișinău, de multe  ori chiar cu ajutorul celor care acum au (și vor mai avea!) de  suferit de pe urma lor.

 Marea dificultate a  comunicării noastre cu frații români de peste Prut era că ei nu  știau ce-i la București, iar noi nu știam ce e la Chișinău. Nici  acum lucrurile nu stau cu mult mai bine. Din știrile primite ne dăm  seama că experiențele noastre se întrepătrund în toate felurile.  Altfel zis, între noi și frații noștri de dincolo de Prut podul  nu este doar de flori. Să-i dăm cuvântul lui Grigore Vieru: „Am  trecut, deci, prin sârma ghimpată, cărțile confraților mei,  stimabili denigratori. Ce duc domniile voastre dincolo, trecând pe  podul de flori construit și pe oasele lui Dumitru Matcovski,  zdrobite de mașina neagră, la fel pe jertfirea unui Ion Druță,  care, potrivit gustului vostru prea rafinat, nu mai poate fi citit  azi, a unui Vasile Vasilache, al cărui fel de a scrie este, după  voi, un amurg al literaturii, la fel pe suferințele și topirea în  timpul obștesc ale unor Leonida Lari, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă?  Ce duceți dincolo de Prut, afară de producția voastră poetică?”.  Iar noi, cei de aici, îi putem întreba pe confrații noștri care  s-au deplasat la Chișinău în chip de tutori literari și politici  același lucru: Ce cărți ați dus dincolo de Prut, domnilor  denigratori? Și cine face jocurile cu aceste cărți? Podul de flori  devine un pod de spini? După cum scrie Grigore Vieru în „Literatura  și Arta”, se pare că dureroasa coroană de spini va mai sta încă  pe capul scriitorilor proscriși, pentru că ei, ca și Isus, n-au  știut deosebi dintre apostoli pe falșii apostoli, printre tovarășii  de drum pe viitorul Iuda. Ceea ce n-au înțeles, poate, confrații  noștri de peste Prut este că opera întreprinsă de ei rămâne  netransmisibilă și ei sunt cei ce trebuie s-o ducă până la  capăt. Bucureștii au fost în ultimii ani, politicește, cu un pas  în urma Chișinăului și continuă să rămână. Dovada cea mai  concludentă este că denunțarea pactului Ribbentrop-Molotov, vitală  pentru România și Basarabia, n-a fost făcută la București ci la  Chișinău și că tot aici – nu la București – monstruosul pact  antiromânesc, care a sacrificat Basarabia, este pus cu toate  argumentele și riscurile la zid. Bucureștii mai sunt încă, se  pare, pentru confrații noștri de dincolo de Prut, o amăgire  politică și o amăgire literară. Mă refer, desigur, la București  ca centru de directivă politică și spirituală și nu la  Bucureștii autentici, Bucureștii demonstrațiilor și simpatiilor  îndurerate pentru Basarabia. Trebuie făcută o desebire între  ele. După cum e de făcut un examen mai atent a tot ceea ce sosește  de la București către Chișinău. Iată de ce n-a venit încă  momentul ca liderii renașterii naționale din Chișinău să predea  ștafeta în alte mâini. După părerea mea, nu trebuie s-o predea  niciodată, pentru că această redeșteptare este opera lor  exclusivă. Evenimentele din 1989 de la București – și mai ales  dezinformarea moștenită și interesată – pot să-i înșele.  Timpul ieșirii lor din scenă, timpul predării ștafetei, n-a venit  însă. Dovada cea mai vie este acest atac, mascat sub pretenții de  europenizare a literaturii, dar care se constituie ca un atac cu  substrat politic. Liderii și reperele redeșteptării naționale la  Chișinău trebuie compromiși, trebuie să dispară. Așa cer anume  interese și comandamente! (Scriitorii de la Chișinău care s-au  simțit nevoiți să respire îndelung aerul anticamerei lui Mircea  Dinescu, la București, știu aceste lucruri probabil foarte bine!)  Și vor dispare, dacă acești lideri literari și politici, de acum  intrați în istoria evenimentelor descătușării de comunism și de  imperialismul rusesc, vor fi concesivi cu misiunea lor, cu ei înșiși,  cu criteriile luptei lor, fraternizând, vrând-nevrând, cu  adversarul îndătinat al nobilelor lor țeluri, acceptându-i  acestuia atât valorile, cât și ideologia.

 Demnitatea, unitatea și independența  Basarabiei nu se recuceresc alături de oricine. Busola fraților  noștri scriitori de peste Prut, o spunem cu părere de rău, este  adesea confuză. Iubitul confrate Grigore Vieru consideră, spre  exemplu, că „munții scrisului” românesc îi reprezintă de-a  valma și Nicolae Labiș și Mircea Dinescu, dar și Constantin Noica  și Geo Bogza, și Eugen Barbu, precum și Nichita Stănescu și Ana  Blandiana, fără să-și pună problema mărimii lor reale și mai  ales a compatibilității lor. A spus-o și în articolul-demisie  „Despre rușine și bună creștere” din „Literatura și Arta”.  Când lupți pentru Basarabia, credem, este greu să-i treci printre  vârfurile literaturii române, al cîror mare și unic criteriu  admiți că este Mihai Eminescu, pe apologeții lui Alexandru Sahia,  el însuși apologet al U.R.S.S. și al „revoluției” din 1924,  de la Tatar Bunar. Această acceptare a scriitorilor staliniști (Geo  Bogza, Eugen Jebeleanu) este cu atât mai nepotrivită pentru un  lider literar și politic al Basarabiei, cu cât acești reporteri,  în proză și versuri, ai comunismului n-au nici statura morală,  nici statura literară care să le îngăduie o prezență  justificată în apropierea soarelui literar al Basarabiei: Mihai  Eminescu.

 Ce legătură au toate  acestea cu ședința exmatriculatorie de la cenaclul „Convorbiri  literare” din Chișinău, ne poate întreba poetul Grigore Vieru?  Are una foarte explicită, pentru că prăsila morală și ideologică  a acestor scriitori români de formulă kominternistă, exprimată  exemplar de Mircea Dinescu și Ana Blandiana – nu uitați, domnule  poet, deplasarea lor mustrătoare la Chișinău! – a stat și stă  la originea exmatriculărilor și scindărilor literare pe care le  trăiți și le veți mai trăi în frumosul și chinuitul  dumneavoastră oraș. Ați fost înșelați, desigur, în buna  dumneavoastră credință, dar are rost să vă mai înșelați în  continuare? E vorba nu de intoleranță, ci de noblețea și  puritatea țelului. Iar puritatea unui țel cere intransigență.

 Un comandament primordial  al vieții moderne îl constituie promptitudinea și calitatea  informării. Absența ei poate să ducă, pentru un militant cultural  și politic, la urmări dintre cele mai nefericite. Prietenul Grigore  Vieru crede în „Revoluția din Decembrie”, în „revoluției în  fața căreia ne închinăm cu toții”, ceea ce îi face cinste.  N-a fost, prietene, nici o revoluție! Au fost jertfe omenești, la  Timișoara, au fost jertfe la București, în 21 decembrie, a fost o  extraordinară ridicare a maselor, tot la București, pe 22  decembrie, au fost factori revoluționari – și mai sunt! – dar  revoluție în adevăratul înțeles al cuvântului n-a fost. Chiar  dacă asta înseamnă destrămarea încă unei iluzii, lirice și  politice, adevărul trebuie spus răspicat. O revoluție reală,  autentică, la București, ar fi tratat, de altfel, într-un cu totul  alt chip, cel puțin teoretic, chestiunea Basarabiei. Chiar dacă  politologii francezi susțin că Ceaușescu a fost lichidat pentru că  a denunțat pactul Ribbentrop-Molotov, în noiembrie 1989, temerile  nu justifică tăcerea oficială bucureșteană în legătură cu  pactul care a înrobit, în 1940, Basarabia. „Revoluția din  Decembrie” de la București, mult stimate poet Vieru, este o foarte  utilă fațadă pentru cei ce vin, de pildă, la Chișinău, pentru  ca în numele ei să vă traseze sarcini culturale sau politice, care  n-au nici în clin nici în mânecă cu interesele vitale ale  Basarabiei și basarabenilor. Iar dacă ședința cenaclului  „Convorbiri literare” n-a fost suficient de edificatoare, va fi,  fără îndoială, ședința privitoare la „Literatura și Arta”,  pe care ne-o anunți. Revista stindard a idealului național  basarabean, foarte citită și în România, urmează să fie băgată  în „boxa acuzaților”. La groapa lui Ion Lăncrănjan, în  martie 1991, Grigore Vieru ne-a vorbit despre „cuiul de aur” al  unității românești, care nu trebuie pierdut. „Dezbinarea  românească, vrajba cu care Dvs. poate v-ați obișnuit – dar noi  avem un ochi mai îndelung spălat de lacrimi, s-ar putea să vedem  mai clar lucrurile – slăbește acel cui de aur care se numește  unitatea românească”. Nu ne-am obișnuit  cu vrajba românească, nu putem accepta nici scindarea de la  Chișinău, care înseamnă decapitarea unei mișcări și tocmai de  aceea credem că recucerirea demnității unei culturi și a unui  popor se poate face, în primul rând, cu luciditate. Dacă  televiziunea română n-a catadixit să participe, în vreun fel, la  funeraliile unui scriitor ca Ion Lăncrănjan, iubit de milioane de  cititori români, dar a exhibat chiar în seara îngropăciunii lui,  într-o lungă emisiune, știrea morții unui interpret de muzică  ușoară (francez, englez, evreu, eschimos?) și puțin pornograf, nu  voi numi această profanare „vrajbă românească”, chiar dacă  pe televiziune scrie: română. Iată destinul cultural, care vi se  oferă de către trimișii somativi ai G.D.S. (față de care Uniunea  Scriitorilor din București este doar o anexă), grup amestecat  într-un scandal internațional datorită manipulării unor fonduri  din S.U.A. de milioane de dolari. Vrajba aceasta, iubite confrate din  Chișinău, nu este atât de metafizică precum pare.

 Mai pe scurt, dragă poete Vieru, vi se  „fură” și vouă revoluția, în acest caz o revoluție  autentică, în care v-ați riscat viața. Și pentru că nu puteți  fi înlăturați cu mijloace fățișe, se folosesc mijloace  „literare”, conform unui instructaj venit de la München și de  la București. Folosiți capitalul unei experiențe acumulate.  „Ochiul mai îndelung spălat de lacrimi” mai are multe de aflat.  Mai înainte de orice, trebuie găsită unitatea dintâi. Pentru că  podul de peste Prut poate fi trecut chiar și atunci când din pod de  flori devine pod de spini.

 Iunie, 1991  

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Popular