facebook
Connect with us

Posibile scenarii militare dacă Rusia se decide să atace Ucraina – 60m.ro

Published

on

Cu trupe masate la frontiera ucraineană, Rusia are mai multe opţiuni pentru un atac, inclusiv paşi rapizi către o invazie pe scară largă şi ocuparea de teritorii, potrivit unor experţi militari menţionaţi într-o analiză publicată joi de NBC News, citată de Agerpres.

După ce a dislocat circa 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin vrea să facă Occidentul să ghicească: va opta oare pentru o invazie pe scară largă sau pentru o operaţiune mai limitată, ori pur şi simplu va ţine forţele ruse pe loc pentru a menţine presiunea asupra Kievului şi Occidentului ?

Beneficiind de un avantaj copleşitor asupra unei armate ucrainene mai mici şi mai puţin avansată, Rusia are o varietate de opţiuni dacă Putin decide să lanseze un atac, în funcţie de ce doreşte Moscova să obţină, preţul pe care este dispusă să-l plătească şi răspunsul Occidentului.

Cu forţa sa aeriană şi navală copleşitoare, orice ofensivă a Rusiei va include cel mai probabil bombardamente, atacuri cu rachete şi atacuri cibernetice care ar devasta infrastructura militară ucraineană, ar perturba comunicaţiile şi imobiliza trupele terestre ucrainene.

“Există o forţă terestră incredibilă la graniţă, mult mai mare decât cea care a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014”, remarcă generalul american în retragere Philip Breedlove, fost comandant al trupelor NATO în Europa între 2013 şi 2016.

“Armata terestră ucraineană a câştigat experienţă, s-a perfecţionat” după declanşarea conflictului cu separatiştii proruşi din Donbas în 2014, “dar ruşii pot domina în aer şi pe mare”, crede Breedlove, care în prezent are activitate la Institutul pentru Orientul Mijlociu, un think-tank din Washington.

Ca Rusia să-şi retragă trupele încă este posibil, deşi limbajul dur al Moscovei sugerează altceva. După discuţiile avute luni cu SUA şi miercuri cu membrii NATO, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că nu există niciun motiv pentru a stabili noi discuţii cu americanii şi cu NATO, întrucât aceştia au respins cererile Rusiei de revenire la status quo-ul din 1997 al securităţii europene.

În lipsa unei invazii totale şi a ocupării întregii părţi estice a Ucrainei, Rusia ar putea alege acţiuni mai limitate care să crească presiunea asupra Kievului şi să testeze hotărârea Occidentului şi unitatea trans-atlantică, estimează Breedlove şi alţi experţi.

Înainte să lanseze o ofensivă militară, cel mai probabil Rusia va acuza Ucraina de o provocare, oferindu-i lui Putin justificarea să acţioneze; foşti diplomaţi americani, militari în retragere şi experţi în probleme ruseşti au puncte de vedere diferite asupra intenţiilor încă neclare ale lui Putin, dar ei indică mai multe posibile scenarii.

La ora actuală cea mai mare parte a trupelor ucrainene sunt desfăşurate de-a lungul “liniei de contact” din Donbas, unde se confruntă cu separatiştii susţinuţi de Moscova, care potrivit Kievului şi NATO a lansat în timpul acestui conflict atacuri de artilerie peste graniţă, a înarmat separatiştii şi a transferat arme şi personal militar în zonă.

Dacă armata rusă îşi deplasează unităţile blindate la vest de linia de contact, atunci ar putea izola şi încercui mare parte din trupele terestre ucrainene fără a fi nevoie să ocupe oraşe majore. În cazul în care trupele ruse vor reuşi să se mişte suficient de rapid astfel încât să reuşească o asemenea mişcare de învăluire masivă a unităţilor terestre ucrainene, ar putea lua prizonieri şi captura arme şi echipamente, ceea ce ar fi o lovitură puternică asupra capabilităţilor militare ucrainene, notează Scott Boston, analist militar la think tank-ul Rand Corp.

În timp ce atenţia întregii lumi este concentrată pe masarea trupelor ruse la frontiera ucraineană, Moscova şi-a extins de asemenea şi forţa navală în apropierea coastelor ucrainene, inclusiv cu unităţi de desant amfibiu. “Marea este punctul cel mai vulnerabil al Ucrainei”, semnalează Taras Şmut, un expert militar de la Kiev. Ruşii “pot face orice doresc în Marea Neagră”, adaugă acesta.

Navele militare ruseşti domină acum Marea Azov, unde modesta marină ucraineană este depăşită. Moscova restricţionează tot mai mult deplasările în zonă ale navelor ce au ca destinaţie Ucraina şi ar putea recurge inclusiv la o blocadă asupra oraşelor-port Berdiansk şi Mariupol, sufocând astfel o importantă rută navigabilă.

În Marea Neagră, la vest de peninsula anexată Crimeea, navele ruseşti au putea impune o blocadă asupra oraşelor-port Odessa, Nicolaev şi Herson, esenţiale pentru fluxurile comerciale. Rusia dispune de capabilităţi navale pentru a executa o asemenea operaţiune şi ar putea în acest mod să pună în genunchi economia ucraineană, a avertizat fostul ministru ucrainean al apărării Andrii Zagorodniuk

O operaţiune navală rusească ar putea include şi ocuparea Insulei Şerpilor, care prin apele teritoriale asociate ajută Ucraina să securizeze rutele navigabile către porturile sale de la Marea Neagră.

În plus faţă de strangularea porturilor comerciale ucrainene, Rusia ar putea lansa în sud şi alte operaţiuni pentru consolidarea ocupării Crimeii, cum ar fi de exemplu securizarea unui canal pe care Kievul l-a închis în 2014 şi a creat astfel o problemă cronică de aprovizionare cu apă a acestei peninsule. Rusia ar mai putea să forţeze crearea unei joncţiuni terestre între Crimeea şi Donbas. “Ideea de creare a acestui pod terestru şi preluarea controlului asupra acelei surse de apă cred că este foarte plauzibilă”, spune generalul Breedlove.

Pe de altă parte, Putin ar putea ordona trupelor sale să intre în zonele din Donbas controlate de separatiştii pro-ruşi – şi eventual chiar să încerce să le extindă – doar ca o demonstraţie simbolică de forţă, cu obiectivul de a menţine presiunea asupra Kievului.

“Scenariul militar cel mai probabil în opinia mea ar fi o serie de operaţiuni continue care pot fi oprite în orice moment al desfăşurării lor în funcţie de cum reacţionează Occidentul”, anticipează Ben Hodges, general în retragere care a comandat trupele SUA din Europa între 2014 şi 2017.

Capturarea unei mici zone sau locaţii strategice, precum Insula Şerpilor din Marea Neagră, canalul de apă către Crimeea ori zone din proximitatea teritoriilor controlate de separatişti, iar apoi să se oprească ar reduce riscul provocării de victime umane şi ar face mai dificil pentru Occident să răspundă, argumentează Hodges, care activează în prezent la Centrul pentru analiză a politicii europene.

Moscova ar putea încerca în acest mod să testeze dacă o acţiune limitată poate fractura unitatea NATO, dat fiind că guvernele europene ar putea fi reticente să-i impună sancţiuni severe, adaugă Hodges. În lipsa unui răspuns puternic, Rusia ar putea continua apoi cu alte operaţiuni, mai estimează generalul american.

Conform scenariului cel mai rău, Rusia ar lansa o campanie terestră şi aeriană pentru a ocupa toată regiunea Donbasului la est de fluviul Nipru. Dar o invazie masivă şi ocuparea Ucrainei este puţin probabilă şi nici nu este clar dacă Rusia dispune de forţe suficiente pentru a controla atât de mult teritoriu, consideră mai mulţi experţi militari.

Totuşi, anexarea Crimeii, ofensiva asupra Georgiei în 2008 şi intervenţia în Siria au fost toate acţiuni care au luat Occidentul prin surprindere şi de fiecare dată ameninţarea cu sancţiuni nu l-a descurajat pe Putin, aşadar o invazie rusească asupra Ucrainei nu trebuie exclusă, atrage atenţia Michael Kofman, director de cercetare la Programul de Studii Ruse al think tank-ului CNA din Washington.

Dacă Rusia ar opta pentru o operaţiune militară extinsă, ea ar putea evita ocuparea pe termen lung a unor oraşe retrăgându-se pur şi simplu după ce va fi provocat pierderi devastatoare armatei ucrainene, ori ar putea să ocupe mare parte din estul Ucrainei şi să ceară Kievului un nou aranjament politic, sau efectiv să anexeze aceste teritorii, cum a procedat cu Crimeea.

Deocamdată, acumularea de trupe ruse la frontiera ucraineană continuă. Potrivit analiştilor militari, Rusia dislocă acolo unităţi şi din Orientul Îndepărtat.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova nu va aştepta la nesfârşit un răspuns din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate cerute, solicitând din partea acestora un răspuns în scris până săptămâna viitoare, fără a da detalii despre ce ar putea face Rusia ulterior. Moscova a cerut în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic.

Rafila: Certificatul cu 3 doze va fi obligatoriu doar pentru călătoriile în UE

Published

on

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat, miercuri, că România este obligată să pună în aplicare certificatul de călătorie în Uniunea Europeană, valabil cu trei doze de vaccin Pfizer, Moderna sau AstraZeneca ori două doze de vaccin produs de Johnson&Johnson. Ministrul Sănătăţii a adăugat că asta nu înseamnă că aceleaşi criterii vor fi folosite şi în ţară, unde „trebuie să ţinem cont de măsurile epidemiologice, dar şi să păstrăm funcţionale sectoarele economiei”.

„Noi o să o luăm invers, să vă spun când vom renunţa la cel internaţional, când va exista o astfel de decizie la nivelul UE. Deocamdată avem o recomandare foarte clară a Comisiei Europene. Nu e o recomandare. Este o decizie, ca să ne înţelegem, pe care trebuie să o aplicăm. Şi la circulaţia în spaţiul Uniunii, deci cetăţenii din UE care trebuie să aibă un certificat care să includă vaccinarea cu trei doze, în cazul în care au încheiat schema de vaccinare cu mai mult de 270 de zile anterior. Vestea bună, dacă vreţi, este că toţi aceşti cetăţeni ai UE care posedă un astfel de certificat probabil că vor fi scutiţi la nivelul Uniunii, aşa este recomandarea, atât de carantină cât şi de testare. Noi o să îl punem în aplicare cât de repede putem, dar data limită este luna februarie şi, pe măsură ce Uniunea va lua decizia apropo de utilizarea acestui certificat, ne vom adapta şi noi acestor decizii ale UE. Deocamdată, de la începutul lunii februarie trebuie să ne adaptăm şi să utilizăm pentru circulaţia internaţională, nu în interior, un certificat care este valabil cu trei doze sau două doze, după caz, pentru că există şi vaccinare completă cu un singur vaccin, dacă ne referim la vaccinul Johnson şi atunci o să trebuiască şi noi să ne aliniem în aşa fel încât să existe o abordare unică la nivelul Uniunii, dar asta nu înseamnă că vom folosi aceleaşi criterii şi în interiorul ţării”, a afirmat Alexandru Rafila, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă când renunţăm la certificatul de vaccinare, cel cu două doze.

Chestionat dacă va fi implementat în România certificatul cu trei doze, dacă în luna februarie se va ajunge la 70.000 de cazuri de infectare, Alexandru Rafila a răspuns: „Eu sper să nu ajungem la cele 70.000 de cazuri în luna februarie, dar nici nu pot să exclud acest lucru”.

„Noi suntem obligaţi de legislaţia UE să îl adoptăm pe cel pentru circulaţia persoanelor în interiorul Uniunii sau pentru cetăţenii Uniunii. În ceea ce priveşte utilizarea în interior, trebuie să luăm în considerare priorităţile de sănătate publică, dar şi celelalte priorităţi care ţin de funcţionarea economiei. Eu am avut o întâlnire foarte bună cu reprezentanţi ai unei părţi a industriei. A fost o întâlnire online care a avut loc ieri şi care a stabilit principiile unei colaborări astfel încât măsurile de sănătate publică să ţină cont de toate elementele care fac funcţională o societate, mă refer la aspectele economice şi sociale. Asta nu e o decizie pe care o ia ministrul Sănătăţii. Este o decizie care trebuie luată la nivelul Guvernului, după consultări cu toţi actorii sociali”, a completat ministrul Sănătăţii.

Continue Reading

Rusia a mărit trupele militare langă Nistru

Published

on

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandr Esaulenco, a declarat într-un interviu pentru presa ucraineană Glavcom că Rusia și-a mărit efectivele de militari ruși care păzesc depozitului de muniții de la Cobasna.

„În primul rând, vorbim despre regiunea noastră separatistă: vorbim despre stânga Nistrului, vorbim de formațiuni militare ilegale, un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), vorbim despre compoziția militară din jurul satul Cobasna. Din câte cunoaștem, protecția acestor depozite este acum întărită și înțelegem că acest factor este unul dintre elemenele-cheie în ceea ce privește utilizarea elementelor destabilizatoare în țara noastră”, a declarat Alexandr Esaulenco, transmite Unimedia.

Exercițiile militare din regiunea transnistreană s-au ales cu comentarii diferite din partea prim-ministre Republicii Moldova, Natalia Gavrilița și ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

Dacă Gavrilița spune că Guvernul este la curent cu acestea și „pledează pentru pace și stabilitate în regiunea noastră”, Popescu le califică drept contraproductive, „care vin în contradicție cu legislația”.

„În Grupul Operațional al Trupelor Ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova s-au desfășurat exerciții pentru pregătirea de luptă.

În total, în acestea au fost implicate aproximativ 100 de unități de echipament militar”, se anunță într-un comunicat de presă al Districtului militar Vest al Federației Ruse din data de 25 ianuarie.

Acestea au avut lov în timp ce tensiunile din Ucraina și Rusia cresc, iar liderii mondiali se declară îngrijorați de situația creată.

Continue Reading

George Simion face anunțul zilei: Liderii AUR se vor întâlni cu Benjamin Netanyahu și Viktor Orban

Published

on

Deputatul George Simion, co-președinte AUR, a declarat că în viitorul apropiat se va întâlni cu fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, dar și cu liderul ungar, Viktor Orban, pentru a discuta viitorul Europei.

Simion a catalogat astfel, drept minciuni, acuzațiile de anti-semitism și pro-rusism, care îi sunt aduse AUR de către oponenții politici.

„E o aberație tot ce scrie domnul Cioloș, care îmi da mie lecții despre facturi, având in vedere ca ei au pledat prin doamna Pruna pentru liberalizare. Nici măcar nu se chinuie sa își justifice minciunile. Eu mă bat in primul rând pentru Basarabia si zice ca eu sunt pro-rus. Nu ne intimidează pe noi, pot sa scrie cat vor. Acum caută ONG-uri sa ne facă reclamații, ne pârăsc la Bruxelles. Ii anunț ca familia europeana din care facem parte conține si partidul lui Benjamin Netanyahu, cu care am si stabili o întâlnire, in luna aprilie, nu am stabilit încă data exacta. Eu am prieteni evrei, astea sunt minciunile celor care vor sa ne discrediteze pe tema Holocaustului. Acea declarație a fost interpretata greșit.

Maine o sa discutam si cu Viktor Orban, sa vedem care este viitorul politic al partidelor patriotice in Europa. Pentru ca noi nu suntem extremiști si antieuropeni, ci suntem pentru o Europă unită, dar sa se păstreze componenta națională. De exemplu, programele Green Deal si altele propuse de UE nu sunt fezabile in Romania”, a spus George Simion la România TV.

Benjamin Netanyahu este unul dintre cei mai longevivi premieri din istoria Israelului, fiind aproximativ 15 ani în această funcție, în două mandate.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai ȘomănescuPublisher R3media

Facebook Notice for EU!
You need to login to view and post FB Comments!

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Popular