facebook
X
Connect with us

Prof. Dan Dungaciu acuză Radio Europa Liberă de manipulare

Published

on

Profesorul Dan Dungaciu acuză de manipulare postul de Radio Europa Liberă (REL) pe care-l acuză de manipulare, într-un articol publicat în Adevărul.

Iată textul:

„Aflu, cu stupefacție, că pe pagina Europei Libere din Republica Moldova „Dungaciu i-a susținut în campanie pe cei de la AUR, prognozând pentru Alianța calificată cu 0,40% un rezultat de 44-47%”. Articolul e semnat de, până mai ieri, o distinsă jurnalistă, Tania Radu. O asemenea gogomănie – că cineva, indiferent cine, inclusiv eu, ar fi putut „prognoza” pentru AUR la parlamentarele din Republica Moldova 44-47% – nu poate că o creadă nici măcar autoarea acestui text. Și, atunci, de ce o face?

O întrebare la care nu am un răspuns limpede, dar, din respect pentru cititorii din România și Republica Moldova, contextul acestei manipulări de presă trebuie clarificat.

O dezbatere despre unionismul din Republica Moldova cu două luni înainte de alegeri

Alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova s-au desfășurat pe 11 iulie 2021.

Pe 20 mai 2021, cu aproape două luni înainte de alegerile propriu-zise, și cu aproape o lună înainte de începerea campaniei electorale, postul de radio Guerilla a organizat o dezbatere despre chestiunea unionistă în Basarabia în perspectiva alegerilor parlamentare. Am fost unul dintre invitații în studio ai moderatorului Liviu Mihaiu (emisiunea din 20 mai aici).

Discuția a plecat inclusiv de la faptul că, în ultima perioadă, conform caselor de sondare de la Chișinău, acceptarea unirii cu România în rândul populației ajunsese, undeva la undeva la 44-47%. În acel context al discuției, despre cine și cum poate duce din acele voturi unioniste în Parlamentul de la Chișinău, spuneam că un partid unionist precum AUR, care tocmai își anunțase candidatura la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, „ar putea să fie lebăda neagră a alegerilor”, respectiv „ar putea să fie un partid care poate să ducă votul unioniștilor de 44-47% în parlament” și, pe cale de consecință, s-ar putea să fie un partid care poate să treacă pragul de 5% și „să joace politic acolo”. Aceste afirmații trebui puse în contextul în care partidele unioniste din Republica Moldova de până atunci, în ochii publicului, sunt uzate, „nu mai au prospețime”, iar, teoretic, „AUR, un partid din România, poate aduce o prospețime politică pe care din păcate ceilalți lideri politici din R. Moldova nu o au. Ceilalți lideri sunt foarte capabili, însă nu au aerul acela de prospețime”.

Pentru orice om de bună credință, este evident că ce am susținut eu este că exista un bazin unionist de 44-47%, din care o parte ar fi putut da AUR-ului voturile necesare trecerii pragului electoral. Am susținut că mai degrabă AUR decât alte partide unioniste ar putea obține voturi din acest bazin, pentru că celelalte sunt considerate uzate. În plus, discuția era nu una electorală, ci una analitică, mai ales că AUR s-a înregistrat drept concurent electoral abia la 4 iunie 2021, deci cu o lună după emisiunea de la Radio Guerilla.

Totul în afirmațiile mele, făcute cu două luni aprope înainte de alegerile din Republica Moldova, erau marcate de „condițional optativ”, altminteri spus, pe o serie de circumstanțe care urmau – sau nu – să fie îndeplinite în timpul campaniei electorale care urma să vină. A fost vorba, așadar, despre „dacă”, „s-ar putea”, „ar putea”, „ar avea șansa” etc. (Că aceste circumstanțe nu s-au îndeplinit, am încercat să lămuresc ulterior, după alegeri, când am revenit asupra chestiunii – aici și aici).

De la aceea emisiune din 6 mai 2021, în care am participat în calitate de invitat, nu am mai avut nicio afirmație/analiză publică consacrată campaniei electorale din R. Moldova. Cu atât mai puțin aș fi susținut vreun partid politic în campania electorală din RM, inclusiv AUR, cum s-a insinuat ulterior.

„Cu pumnii strânși”. O revenire deloc inocentă

Pe 19 iulie 2021, la mai bine de o săptămână după alegerile parlamentare din Republica Moldova, site-ul g4media.ro publică un articol „demascator”, cu un titlu mustind de resentimente: „Pariu pe un cal mort întruchipat de o „lebădă neagră”: cum a fost susținut AUR de Dan Dungaciu, analistul cu post la Academie care a monopolizat discursul pe Republica Moldova”.

„Demascările” acestui articol resentimentar vizează mai multe aspecte pe care le voi lua pe rând:

1. Susținerea partidului AUR în alegeri

„Unul dintre cei care au sprijinit AUR de-a lungul recentei sale istorii a fost analistul politic Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române…. Cu câteva zile înainte scrutinului din Republic Moldova, Dungaciu declara:… (și se invocă emisiunea de la Radio Guerilla)”.

Manipulările sunt evidente. Singura „probă” de sprijin politic pentru AUR pe care autorul le are este… emisiunea de la Radio Guerilla, despre care am vorbit deja. Că miza articolul nu este de a informa, ci de a dezinforma, reiese și din strategia grosolană și descalificantă prin care autorul schimbă data emisiunii, pentru a-și susține teza. „Cu câteva zile înaintea scrutinului din Republica Moldova (subl.n.), Dungaciu declara…” – este o minciună sfruntată: emisiunea invocată, respectiv cea de la Radio Guerilla, a avut loc cu aproape două luni de la „scrutinul electoral”, nu „cu cîteva zile înaintea scrutinului electoral…”.

2. Șefa pe comunicare a AUR, Iulia Modiga, a fost doctoranda lui Dan Dungaciu

Autorul ar fi găsit proba incriminantă! O asemenea strategie este și meschină și incultă, căci nu înțelege nimic din resorturile unui asemenea demers academic la Universitatea din București. Conduc doctorate de aproape 20 de ani la Școala doctorală a Facultății de Sociologie a Universității din București. Trec peste faptul că nu am nicio idee de atribuțiile actuale ale doamnei Iulia Modiga, cu care nu m-am mai întâlnit, după 2015, anul acelui doctorat incriminat, decât pur întâmplător, dar pe parcursul anilor am avut și am doctoranzi cu diverse simpatii culturale sau politice – practic, de pe tot spectrul. Din perspectiva doctoratului, ele nu contează. Să selectezi opțiunile politice ale unui doctorand – oricare ar fi acesta – pentru a face extrapolări privitoare la conducătorul de doctorat – oricare ar fi el – e și riscant și descalificant.

3.Rolul minimalizator al Rusiei

Autorul se arată indignat, de data asta, că în analizele mele am considerat că Rusia nu s-a implicat ferm în alegerile de la Chișinău și că nu a avut drept scop câștigarea alegerilor de acolo. Aici, pentru mine, lucrurile sunt evidente, și o dezbaterea reală despre asta – nu pe stilul vigilent-inflamat-demascator – s-ar putea face. Pentru orice profesionist, însă, care a urmărit de multă vreme alegerile din Republica Moldova și evoluțiile de acolo – nu e cazul autorului de la g4media, de aceea nici nu polemizez cu dânsul pe tema asta – a devenit evident că interesul Federației Ruse pentru a susține candidații de tip Voronin/Dodon la alegerile din 2021 a fost, practic, inexistent, cel puțin prin comparație cu alte implicări mai vechi ale Moscovei în Republica Moldova. Cu consecințe evidente legate și de rezultatul alegerilor, dar și a evoluțiilor ulterioare.

4. Invitarea la București „Maiei Sandu și a lui Valeriu Munteanu”

Un alt cap de acuzare este că aș fi invitat la București, „înainte de alegeri parlamentare din februarie 2019… pe Maia Sandu și pe Valeriu Munteanu, fost lider al Partidului Liberal și actualmente candidat al AUR la alegeri parlamentare din Republica Moldova”.

Este tot o minciună. În realitate, nu am invitat niciodată la București acest tandem. Și nu pentru că Valeriu Munteanu nu ar fi meritat să fie invitat la București – el, printre alte merite, fiind cel care a elaborat și dus la Curtea Constituțională de la Chișinău sesizarea prin care Curtea a stabilit că limba română este limbă oficială în Republica Moldova, iar pentru asta merită respectul oricui, așa cum merită și Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, de care s-a învrednicit.

Am invitat la București, în schimb, tandemul Maia Sandu și Andrei Năstase. Și nu odată, ci de trei ori. Dar despre asta, autorul nostru vigilent și intransigent nu spune o vorbă. Și nu o spune, pentru că nu s-ar potrivi în caricatura de tablou pe care se străduiește să îl deseneze. Căci în vremuri nu foarte îndepărtate, când aproape tot establishement-ul politic și public al României era „strâns unit” în jurul lui Vladimir Plahotniuc, singurii din țara asta care i-au adus la București pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase am fost noi, cei de la Fundația Universitară a Mării Negre, care au organizat două dezbateri publice și, în plus, prin Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, au invitat-o pe doamna Maia Sandu să rostească, pe 27 martie 2018, adică de Centenar, un discurs în Aula acestei instituții. Era un semn de apreciere pe care nimeni de la București nu i l-a acordat atunci actualului președinte al Republicii Moldova.

Încă odată. La vremea aceea, Fundația Universitară a Mării Negre, sub egida Academiei Române, și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române erau, practic, singurele instituții din România care i-au invitat explicit și le-au oferit tribună publică liderilor Maia Sandu și Andrei Năstase. Tot noi, la vremea respectivă, în paginile Adevărului, scriam insistent despre „Binomul Plahotniuc – Dodon”, în pofida vremurilor și puterii politice de la București.

Puțini am fost, mulți am rămas!… Cu cine juca, atunci, Rusia? Unde erau atunci „analiștii” pe Republica Moldova și ONG-urile vigilenței publice? – întrebare retorică. Pur și simplu, nu erau. Nu exista, cu rarisime excepții, nimeni.

Prin urmare, „lecții morale” despre Republica Moldova nu primim. Pentru că nu avem de la cine.

Când Radio Europa Liberă devine Radio Erevan

Ultimul episod al acestei manipulări de presă se petrece la Chișinău, într-un loc unde, teoretic, nu te așteptai.

Pe data de 19 iulie 2021, în emisiunea dedicată revistei presei românești, doamna Tania Radu invocă și articolul nostru din Adevărul apărut în aceeași zi, articol consacrat scrisorii către ucrainenei de pe site-ul Kremlinului semante de președintelui Putin, deci fără legătură nemijlocită cu Republica Moldova. În finalul relatării despre materialul nostru, autoarea include, aiuritor, un paragraf fără legătură, în care spune așa: „Tot azi, pe g4Media, Florin Marinescu reamintește că Dungaciu i-a susținut în campanie pe cei de la AUR, prognozând pentru Alianța calificată cu 0,40% un rezultat de 44-47% (subl.n.)”.

Despre articolul din g4Media tocmai am vorbit, dar nici măcar acest articol manipulator nu și-a permis să scrie explicit o asemenea enormitate, respectiv să spună explicită ce am fi suținut și, mai ales, ce am fi prognozat. Practic, folosindu-se de pretextul articolului din g4Media, Europa Liberă acreditează, descalificant, o minciună.

De ce era nevoie de așa ceva și la Chișinău? Îți vine minte îndemnul lui Gobbels după care o minciună repetată de o mie de ori devine adevăr… Dar nu e frumos să faci asemenea comparații între Goebbels și cei care lucrează la un post de radio susținut cu banii contribuabilului american. Deși e drept că, pe de altă parte, cineva care lucrează la un post de radio susținut cu banii contribuabilului american și girat de instituțiile americane ar trebui să fie pe măsura acestei responsabilități onorante și să nu se comporte precum cei împotriva cărora a fost inventat și susținut un post de radio precum Europa Liberă.

Care radio, prin asemenea demersuri „jurnalistice”, nu mai este Radio Europa Liberă, ci de-a dreptul… Radio Erevan”.

Advertisement

recente

Advertisement

Facebook

Advertisement

Popular

Copyright © 2021 Romania Today News