facebook
X
Connect with us

EXCLUSIV: Colaboratorul RTnews Valerian Stan a dat în judecată Facebook pentru îngrădirea libertății de exprimare și încălcarea drepturilor de autor, cerând despăgubiri în valoare de 3 MILIOANE de euro

Published

on

      RTnews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!    

Așa cum a promis, colaboratorul RTnews Valerian Stan a chemat în fața unei instanțe din România compania Facebook, pe care o acuză de cenzură, încălcarea libertății de exprimare, violarea drepturilor de autor și restricționarea nejustificată a accesului personal pe platforma de socializare. Pentru toate aceste fapte, petentul solicită despăgubiri în valoare de 3.000.000 de euro. Publicăm mai jos, în exclusivitate, cererea de chemare în judecată a Facebook, formulată de Valerian Stan:

 „Doamnă Președintă,

  Subsemnatul Valerian STAN, cu domiciliul în (…..) și cu reședința, la care solicit comunicarea actelor de procedură. în (……), CNP (…..), cont bancar (……),

 formulez prezenta

                                    CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

  împotriva Facebook Ireland Ltd, având adresa poștală la 4 Grand Canal Square

 Grand Canal Harbour Dublin 2, Ireland,

  solicitând ca prin hotărârea ce veți pronunța:

  1.- să constatați încălcarea de către pârâtul Facebook Ireland Ltd, operator în Europa al Facebook, Inc. a drepturilor subsemnatului protejate prin Pactul internațional privind drepturile civile și politice (astfel cum vom arăta), respectiv prin Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și a libertății de exprimare protejată inclusiv prin Pactul internațional privind drepturile civile și politice (art 19 și 20); să recunoașteți dreptul subsemnatului de a-mi face publică creația pe rețeaua Facebook; 

  2.- și să obligați pârâtul Facebook Ireland Ltd la plata către subsemnatul a sumei de 3.000.000 Euro cu titlu despăgubiri pentru daune morale cauzate prin eliminarea scrierii mele publicistice și prin restricționarea accesului meu la rețeaua de socializare Facebook pentru 8 zile.

  

 Motive

  I. În fapt

       1. La o dată anterioară anului 2019, între  subsemnatul și pârâtul Facebook Ireland Ltd a survenit o convenție constând în oferta de servicii făcută publică de către pârâtul Facebook Ireland Ltd, respectiv de acceptarea acesteia de către subsemnatul. Astfel, cum se vede din Anexa 1 (extras de pe pagina de Facebook a pârâtului – punctul 1, paragraful 3) oferta de servicii a acestuia a constat și constă inclusiv în distribuirea conținutului adăugat de utilizator în profilul propriu.  Din aceeași Anexă 1 și din același extras, punctul 2.1, rezultă că subsemnatul, pentru a-i fi înregistrat contul personal pe platforma Facebook, și pentru ca de pe acesta să pot distribui conținut, m-am angajat inclusiv să respect Standardele comunității acestei rețele de socializare. 

       2. Potrivit propriilor statistici, pârâtul are încheiate la nivel global circa 2 miliarde de convenții, convenții care îi aduc anual venituri nete de ordinul zecilor de miliarde de dolari.  În conformitate de asemenea cu prezentarea pe care pârâtul și-o face public sieși, aceste venituri provin din plățile pe care companiile și organizațiile le fac către acesta pentru a afișa utilizatorilor reclame pentru serviciile și produsele lor.  În acest scop, mai precizează pârâtul, datele cu caracter personal ale utilizatorilor sunt folosite pentru ca acesta să poată stabili ce reclame să le afișeze în mod specific fiecărui utilizator.

       3. La data de 3 iunie 2021, subsemnatul am adăugat un conținut pe pagina proprie de Facebook, postare prin care susțineam cu argumente istorice că este greșit ca Mareșalul Ion Antonescu să fie considerat erou național, astfel cum el este considerat uneori inclusiv prin opinii exprimate pe Internet (la cuprinsul postării din 3 iunie 2021 voi reveni mai jos). La data de 14 iunie 2021, pârâtul Facebook Ireland Ltd m-a sancționat cu eliminarea postării și cu interdicția de a mai posta sau comenta timp de 7 zile motivând că „6 dintre postările tale nu au respectat Standardele comunității noastre” (depun ca Anexa 2 notificarea pârâtului din  14 iunie 2021). Sancțiunile precizate au fost în mod vădit injuste și discreționare, fiind aplicate prin încălcarea de către pârât inclusiv a propriilor proceduri și „standarde comunitare”. Subsemnatul am motive să presupun că sancțiunile dictate împotriva mea, atât de vădit injuste și discreționare, s-au datorat în realitate mai multor texte anterioare prin care am exprimat opinia că responsabilii Facebook practică o cenzură motivată politic împotriva utilizatorilor cu o influență mai mare în spațiul virtual și care împărtășesc convingeri pe care ei le consideră „conservatoare”. Cu privire la încălcările procedurilor și standardelor proprii de către pârâtul, arăt în principal:   

            3.1-nu mi-a fost precizat care anume „standard comunitar” a fost încălcat, concret, prin postarea mea din 3 iunie 2021 (eliminată la 14 iunie 2021); această neregulă procedurală reiese din cuprinsul notificării din 14 iunie 2021 (Anexa 3), care cu privire la postarea eliminată la 14 iunie 2021 nu indică „standardul comunitar”, spre deosebire de celelalte postări pe care, cum se poate observa, pârâtul le invocă în cuprinsul aceleiași notificări pentru a-și motiva sancțiunea dictată; această neregulă procedurală a constituit unul din motivele din care Consiliul de supraveghere al Facebook – Oversight Board – a anulat o decizie anterioară a Facebook de a elimina o postare comparabilă cu cea din prezenta cauză a unui utilizator din Statele Unite ale Americii referitoare la ministrul propagandei naziste Joseph Goebbels  (a se vedea Decizia Consiliului de supraveghere în cauza 2020-005-FB-UA din 28 ianuarie 2021, pagina 3, paragraful 1; ca Anexa 4 depun Decizia menționată în limba engleză); precizăm că, în cauza amintită, Consiliul de supraveghere a anulat decizia pârâtului de eliminare a unei postări având chiar și numai presupunerea („se pare că”) că utilizatorului nu i-a fost precizat ce standard comunitar a încălcat, în timp ce în cazul meu fac instanței de judecată dovada că această încălcare a procedurilor proprii de către pârât a avut loc cu certitudine (ca Anexa 5 depun înscrisuri emanând de la pârâtul însuși)

            3.2-motivarea sancțiunii dictate împotriva mea pretinzând că 6 dintre postările mele nu ar fi respectat „standardele comunității” pârâtului  este netemeinică în sensul în care din cele 6 pretinse postări:

                3.2.2-pentru cea din 3 iunie 2021 pârâtul nu a indicat care anume standard al comunității, în concret, nu a fost respectat

                3.2.3-pârâtul pretinde fără a proba în vreun fel că în data de 16 august 2020 subsemnatul aș fi avut 3 postări care nu au respectat standardele comunității „privind nuditatea și activitățile sexuale” (a se vedea Anexa 2, notificarea pârâtului din 14 iunie 2021); or, la data respectivă a existat o singură astfel de postare (și nu 3), constând în prezentare unei fotografii a actualului cancelar german, doamna Angela Merkel, pe plaja română a Mării Negre, în perioada regimului comunist din România.

  Prin urmare, din cele 6 postări invocate pentru motivarea sancțiunii pot fi reținute numai 3, adică jumătate din cele 6 pretinse de pârât (postările din 14 ianuarie 2021, din 17 noiembrie 2020, respectiv numai una în 16 august 2020, astfel cum acestea se regăsesc tot în cuprinsul Anexei 2, notificarea pârâtului din  14 iunie 2021)

            3.3-astfel cum am arătat mai sus, pârâtul m-a notificat cu privire la o sancțiune cu 7 zile de interdicție a postării și comentariilor, însă în realitate această interdicție mi-a fost impusă timp de 8 zile; probez cele susținute în principal cu Anexa 6, constând în notificarea pârâtului din 17 iunie 2021, în care mi s-a precizat că nu pot posta și comenta timp de 4 zile, respectiv cu notificarea pârâtului din 18 iunie 2021, în care mi s-a precizat că nu pot posta și comenta tot pentru o perioadă de 4 zile; în consecință subsemnatul am putut posta și comenta numai după 8 zile de interdicție, și nu după 7 zile.

  Din cele de mai sus rezultă fără putință de tăgadă că sancțiunea dictată de pârât a fost netemeinică, a încălcat propriile proceduri și standarde, și că obligarea pârâtului la repararea prejudiciului moral în cuantumul arătat se impune cu necesitate. Prin conduita sa abuzivă, pârâtul a încălcat convenția încheiată între noi în condițiile pe care le-am arătat, mi-a încălcat dreptul de autor asupra „scrierii publicistice” (în înțelesul art 7 lit a) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr 8/1996) constând în textul postării din 3 iunie 2021. În același sens, prin eliminarea abuzivă a postării mele, pârâtul mi-a încălcat „dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștința publică” (art 10 lit a) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr 8/1996). Pârâtul mi-a încălcat de asemenea și libertatea de exprimare, protejată, astfel cum am arătat deja, inclusiv prin Pactul internațional privind drepturile civile și politice (art 19 și 20) – tratat internațional la care România este parte și pe care Consiliul de supraveghere însuși și-a întemeiat Decizia în cauza 2020-005-FB-UA din 28 ianuarie 2021, Decizie care a anulat decizia Facebook de a elimina o postare comparabilă cu cea din prezenta cauză (a se vedea Decizia, pagina 6, paragraful 4). Cu privire la despăgubirile pentru daune morale, arăt că desconsiderarea grosolană de către reprezentanții pârâtului a drepturilor și libertăților mele mi-a lezat demnitatea umană, prin starea de disconfort psihic, de umilire și de frustrare. Prejudiciul astfel cauzat se impune a fi reparat – iar pentru dovedirea acestuia nu este necesară administrarea, realmente dificilă a altor probe, deoarece, în caz contrar, sarcina subsemnatului de a-l proba ar constitui o sarcină disproporționată și nerezonabilă, astfel cum s-a statuat deja prin jurisprudența instanțelor naționale, dar și a Curții europene a drepturilor omului (Decizia cu privire la admisibilitate nr 11774/04 în cauza Manuela Ștefănescu împotriva României, paragr. 43).

        4. În consecință, cele mai sus arătate, în special considerentele de la punctul 3.1 din prezenta, constituie suficiente și temeinice motive pentru obligarea pârâtului Facebook Ireland Ltd la repararea prejudiciului pe care mi l-a cauzat, prin tragerea acestuia la răspundere delictuală civilă. Iar aceasta independent de eventuala apărare pe care pârâtul ar încerca să și-o facă cu privire la cuprinsul în sine al postării mele din 3 iunie 2021, eliminată abuziv, cum deja am arătat, la 14 iunie 2021. Sub acest aspect arăt cu titlu de exemplu următoarele:

            4.1-prin postarea eliminată injust și discreționar de către pârâtul Facebook Ireland Ltd (postare pe care o voi reda la acest punct) am susținut cu argumente istorice că este greșit ca Mareșalul Ion Antonescu să fie considerat erou național, astfel cum el este considerat uneori inclusiv prin opinii exprimate pe Internet. Am argumentat inclusiv cu opinia exprimată de Regele Mihai, care, deși l-a perceput în mod direct pe fostul Mareșal ca pe un patriot, ca pe un om care își iubea țara, preciza, în totală cunoștință de cauză de asemenea,  că acesta a greșit prin modul în care a condus războiul. Astfel cum se poate vedea din textul meu, subsemnatul l-am citat ca atare pe Regele Mihai (dintr-un interviu pe care el l-a acordat Televiziunii publice române în 1990 – interviul care este accesibil și pe internet, de foarte mulți ani, inclusiv aici). În plus, de asemenea cum se poate vedea din text, subsemnatul am subliniat în mod critic și alte responsabilități ale fostului Mareșal Antonescu: masacrul de la Odesa din toamna-iarna lui 1941, în care din ordinul Mareșalului Antonescu au fost uciși un mare număr de civili, în majoritate evrei, ca pedeapsă pentru aruncarea în aer a Comandamentului militar român din Odesa de către partizani sau militari sovietici din armata regulată (autorii acțiunii nu au fost prinși, iar Mareșalul a ordonat represalii la întâmplare împotriva populației civile); pogromul de la Iași din iunie 1941.  Redau integral textul postării eliminate abuziv de către pârât: „Se împlinesc 75 de ani de la începerea procesului lui Ion Antonescu, iar pe internet abundă postări ce-l prezintă pe Mareșal drept erou național. Postări ce cred că ar avea nevoie totuși de o privire mai completă a lucrurilor. Cum ar fi opiniile Regelui Mihai pe tema aceasta (inclusiv în cadrul unui interviu acordat lui Vartan Arachelian în februarie 1990): „Eu cred că Antonescu era patriot, își iubea țara, asta nu se poate discuta. Problema era cum a condus războiul. Nimeni nu era de acord, nici țara, nici oamenii politici, nici eu, să mergem până în fundul Rusiei, practic până la Pacific. Dacă avea altă opțiune în afară de alianța cu Hitler, îmi este greu să spun, pentru că absolut niciodată el nu discuta cu mine (…). Condamnarea lui la moarte a fost mult prea aspră, iar felul în care a fost executat, oribil.” La care eu aș mai adăuga încăpățânarea mereu orgolioasă a Mareșalului de a merge până la capăt alături de Hitler, nu doar după ce acesta ne făcuse cadou Dictatul de la Viena în august 1940 – dar și după ce Italia fascistă rupsese alianța cu Germania nazistă (septembrie 1941), după ce Marea Britanie ne declarase război (în 6 decembrie 1941), și, culmea culmilor, după ce Mareșalul mai și declarase război SUA (12 decembrie 1941). În sfârșit, fostul Mareșal va avea pentru totdeauna și alte mari răspunderi punctuale: dezastrele de la Stalingrad și Cotul Donului (ultimul, cea mai mare catastrofă militară din istoria României, în care au pierit 150.000 de soldați români), de la Odesa (toamna-iarna lui 1941), de la Iași (iunie 1941).”

            4.2-din cele de mai sus rezultă că subsemnatul nu doar că nu l-a „lăudat” pe Mareșalul Antonescu (pe care este posibil ca pârâtul să-l categorisească, potrivit standardelor comunitare proprii – însă prin norme interne niciodată aduse la cunoștința publicului – drept „persoană periculoasă”), ci, dimpotrivă, am fost și sunt de părere că acesta are responsabilități serioase în istoria României; opinie care, sub acest aspect, concordă cu cea a Regelui Mihai, fostul suveran al României, care la 23 august 1944 a fost obligat să-l înlăture de la putere și să-l aresteze (act pe care istoriografia națională și internațională îl creditează cu meritul de a fi scurtat al doilea război mondial cu șase luni, salvând astfel sute de mii de vieți); în consecință, o eventuală apărare a pârâtului cu privire la cuprinsul în sine al textului meu (care nu poate justifica în niciun fel neregulile indicate la punctul 3.1) nu poate fi primită inclusiv din considerentele pentru care Consiliul de supraveghere al Facebook (prin Decizia din 28 ianuarie 2021, în cauza comparabilă a unui utilizator din Statele Unite ale Americii referitoare la ministrul propagandei naziste Joseph Goebbels) a anulat o decizie comparabilă a Facebook cu aceea prin care pârâtul a eliminat postarea mea; sub acest aspect Consiliul de supraveghere a reținut:

                 4.2.1-Facebook nu are, și este necesar să aibă și să furnizeze, o listă publică a organizațiilor și a persoanelor desemnate  ca „periculoase” conform Standardului comunitar privind „persoanele și organizațiile periculoase”. Ar trebui furnizate, a mai recomandat Consiliul de supraveghere, cel puțin exemple ilustrative. Acest lucru ar ajuta utilizatorii să înțeleagă mai bine politica și să se comporte în consecință (Decizia, pagina 11, paragraful 1)

                 4.2.2-postarea nu a susținut ideologia partidului nazist sau actele de ură și violență ale regimului (respectiv, în cazul de față, postarea mea nu susține ideologia partidului nazist sau actele de ură și violență ale regimului Antonescu) – Decizia, pagina 9, paragraful 2

  

                4.2.3-Consiliul a remarcat un decalaj între regulile făcute publice prin intermediul standardelor comunitare Facebook și regulile suplimentare, non-publice, utilizate de moderatorii de conținut ai companiei. În regulile sale accesibile publicului, Facebook nu este suficient de clar că, atunci când postează un text privind acțiunile unei persoane considerate periculoase, utilizatorul trebuie să precizeze că nu le laudă sau nu le susține (în cauza postării mele critica și nesusținerea fostului Mareșal Ion Antonescu au fost explicite). Politica Facebook privind persoanele și organizațiile periculoase nu oferă, de asemenea, exemple clare care explică semnificația unor termeni precum „laudă” și „sprijin”, ceea ce face dificilă înțelegerea de către utilizatori a acestui standard comunitar.

  

                4.2.4.-în considerarea celor de mai sus, Consiliul a mai arătat, deplin pertinent de asemenea și pentru cauza de față: „Conform standardelor internaționale privind drepturile omului, orice regulă care restricționează libertatea de exprimare trebuie să fie clară, precisă și accesibilă publicului, astfel încât indivizii să se poată comporta în consecință. Consiliul nu crede că regulile Facebook privind persoanele și organizațiile periculoase îndeplinesc această cerință”.

  

                4.2.5-de asemenea, Consiliul a constatat că decizia de eliminare de către pârâtul Facebook a unei postări comparabile cu cea din prezenta cauză, raportată la Pactul internațional privind drepturile civile și politice (art 2 și 26 – a se vedea Decizia, pagina 6 paragraful 6) „nu promovează egalitatea și nediscriminarea” (Decizia, pagina 12 paragraful 2).

  În considerarea celor arătate la acest punct, se impune reținut în special faptul că timp de mai mult de 5 luni pârâtul a ignorat integral recomandările care i-au fost făcute de către propriul organism de supraveghere, continuând să încalce în același mod abuziv, și după Decizia din 28 ianuarie 2021 a propriului Consiliu de supraveghere, convențiile încheiate cu propriii utilizatori și, prin aceasta, drepturile și libertățile acestora –  în cazul de față dreptul de autor și libertatea de exprimare, dreptul la egalitate în fața legii și la nediscriminare. 

  Comisia Federală pentru Comerț a SUA, în cooperare cu o coaliție de procurori generali din 46 de state americane, districtul Columbia și Guam urmează de mai multe luni proceduri judiciare care tind să probeze că Facebook își menține în mod ilegal monopolul pe rețelele de socializare printr-o conduită anticoncurențială durând de mai mulți ani (pe web-site-ul Agenției, se poate vedea aici). La data prezentei, în cadrul procedurilor de recurs, CFC urmează să probeze că Facebook deține, cu peste 60%, controlul pieței rețelelor de socializare, așa cum se presupune de mult timp și cu argumente puternice – între ele că Facebook este de departe cea mai mare rețea socială din lume și cea de-a 34-a companie ca mărime, în funcție de venituri. Dar, independent de deznodământul judiciar al cauzei la care ne referim, este pentru toată lumea o certitudine că Facebook este un colos și că nu de puține ori patronatul și administratorii rețelei de socializare au o conduită discreționară și agresivă, care ridică numeroase și mari semne de întrebare cu privire la respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale. În opinia noastră, multor asemenea întrebări răspund convingător tocmai Consiliul de supraveghere al Facebook, prin întreaga motivare a Deciziei din 28 ianuarie 2021, respectiv cauza dedusă de către subsemnatul judecății acestei instanțe. Care probează, ambele, fără echivoc, desconsiderarea crasă a reprezentanților Facebook atât față de drepturile și libertățile fundamentale a celor 2 miliarde de utilizatori (dintre care cel mai probabil un număr infim știu și au resurse să se apere), față de propriile reguli și proceduri, cât și față de recomandările unicului organism de supraveghere a conduitei sale, față tocmai de propriul Consiliu de supraveghere.    II. În drept

  Constituția României (art 10)

 Pactul internațional privind drepturile civile și politice (art 19 și 20, respectiv art 2 și 26)

 Convenția europeană a drepturilor omului (art 10)

 Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe

 Decizia din 28 ianuarie 2021 a Consiliul de supraveghere a Facebook în cauza 2020-005-FB-UA

 Codul civil (art 1.349,  răspunderea delictuală; art 1.357, răspunderea pentru fapta proprie – condițiile răspunderii)

  Depun prezenta în 3 exemplare, în limbile română și engleză.

  Reclamant,

  Valerian Stan”, este textul cererii de chemare în judecată a Facebook în fața unei instanțe din România.

 

Advertisement

recente

Advertisement

Facebook

Advertisement

Popular

Copyright © 2021 Romania Today News