facebook
X
Connect with us

INTERVIU Dr. Virgiliu Gheorghe: „Un sistem imunitar puternic este cea mai bună soluție pentru a face față virusului. Să nu fim pesimiști!” „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de COVID-19.” (III)

Published

on

    De vorbă cu Dr. Bioetician Virgiliu Gheorghe

 Continuăm   interviul nostru cu Virgiliu Gheorghe, nu atât pentru a indica un  tratament pe care fiecare dintre noi să și-l administreze singur, fără  asistența unui medic, cât pentru a ne iniția în această strategie a  războiului biologic pe care pandemia l-a lansat în lume. E esențial să  știm când și cum să ne tratăm, și mai ales cum putem să-l ajutăm pe  aproapele nostru, salvându-i viața prin recunoașterea simptomelor și  indicarea căii terapeutice pe care ar trebui să o urmeze. Mai ales dacă  suntem cadru medical și nu suntem încă familiarizați cu tot ceea ce  înseamnă „terapia Covid-19”. (M.C.)

 Primele părți ale dialogului le puteți găsi aici:

 Virgiliu   Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii  de COVID-19” (I). Aflați aici cum să evitați moartea dacă vă îmbolnăviți   de COVID. Care sunt primele semne și cu ce tratament trebuie început.  INTERVIU FAMILIA ORTODOXĂ

 Dr. bioetician Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de Covid-19” (II)

 De asemenea, vă recomandăm: Virgiliu   Gheorghe a produs un STUDIU asupra Covid-19. „Trecem printr-un război,  iar acesta trebuie dus după legile războiului. Să ne cunoaștem dușmanul  și să-l stârpim. Confruntarea să ne găsească pregătiți!” INTERVIU și  STUDIU IMUNOMEDICA AICI

 Domnule   Virgiliu Gheorghe, ne-ați vorbit despre cât de important este să  acționăm la timp și eficient în cea de-a doua fază a bolii, cea a  replicării virale. Ce ne puteți spune despre faza a treia și cea mai  agresivă?

 După   replicarea virală, urmează faza inflamatorie sau pulmonară, pe care  specialiștii o împart în „faza pulmonară timpurie” și „faza pulmonară  târzie” (sau hiperinflamatorie). Aceste două faze, în funcție de ameliorarea sau agravarea bolii, durează minim o săptămână și maxim trei.

 Practic, pe parcursul acestei faze, nu virusul este problema, ci inflamația generată ca răspuns la atacul acestuia. Avem de-a face cu un răspuns imun de natură patologică ‒ căci problema cea mai mare pe care o ridică Covid-19 este dereglarea  sistemului imunitar. Blochează răspunsul timpuriu al imunității  înnăscute, dar și pe cel al interferonilor de tip I și III, cei care ar  trebui să oprească replicarea virusului, inducând un răspuns puternic în   citokinele proinflamatorii.

 S-a constatat că asimptomaticii și cei care fac forme ușoare au un control mai bun al   răspunsului imunitar și o mult mai bună activitate citotoxică a  celulelor T. În schimb, în cazul celor care fac forme severe de  Covid-19, limfocitele Th1 sunt inhibate, ca atare acționează în număr  foarte mic, așa cum se întâmplă și în SIDA. Copiii, adolescenții și  persoanele sănătoase, până în jurul vârstei de 40 de ani, au un răspuns  imunitar bun la Covid-19, care explică formele mai ușoare pe care  aceștia le fac. În cazul lor, replicarea virală este mult inhibată,  fiind astfel limitată răspândirea virusului în organism, iar răspunsul  imun echilibrat evită furtuna de citokine proinflamatorii.

 Agravarea bolii se produce după ce titrul viral începe să scadă în organism.   Astfel, inflamația puternică, adică răspunsul imunitar patologic la  virus, cu tot ceea ce decurge de aici (afectarea endoteliului vaselor de   sânge, a plămânilor, rinichilor, creierului și inimii), este cea care  poate conduce chiar la deces ‒ nu virusul ca atare.

 Antibioticele

 Cum trebuie să acționăm în această fază a bolii?

 Trecerea   în faza inflamatorie a bolii este marcată de febra care continuă  zilnic, cu valori tot mai mari, și nu cedează la Paracetamol, indicând  faptul că avem de-a face cu începutul temutei furtuni de citokine,  pentru controlul căreia este neapărat necesar să recurgem la  corticosteroizi și antibiotice. În mod normal, creșterea Procalcitoninei   ne poate indica o infecție pulmonară, dar, în lipsa analizelor, pot fi  suficiente și semnele clinice.

 Mai   există un aspect. Deși nu avem certitudinea unei infecții bacteriene la   bolnavii care fac inflamație excesivă, pentru că nu au putut fi  identificate bacterii în culturile din produsele lor biologice decât la  un procent foarte mic de pacienți, practica majorității spitalelor din  lume este de a oferi acoperire antibiotică cu spectru larg la bolnavii  cu febră mare persistentă, chiar din faza multiplicării virale (imediat  după începutul bolii), mai ales dacă fac parte din categoriile cu risc.  Încă nu avem certitudinea că o asemenea practică este benefică, dar  majoritatea medicilor preferă să nu ofere tratament imunosupresor  (corticosteroidian) pentru scăderea inflamației unui bolnav cu febră  mare, fără o minimă acoperire antibiotică. 

 Acum   rămâne să alegem antibioticul cel mai potrivit pentru această fază a  bolii. Deși, până de curând, atenția tuturor se îndrepta spre  Azitromicină, se pare că ea este benefică doar dacă se ia împreună cu  Plaquenil, prin potențarea efectului antiviral al acestuia. Întrucât  însă există riscul complicațiilor cardiovasculare (tulburări de ritm  cardiac prin prelungirea excesivă a intervalului QT) date de această  asociere, la care se adaugă adesea efectul altor medicamente luate  concomitent și care prelungesc QT-ul, ultimele recomandări nu mai includ   asocierea Azitromicinei cu Plaquenil, făcând astfel aproape inutilă  Azitromicina. Preferăm deci să administrăm o combinație cu spectru larg,   precum Augmentinul sau Amoxiclavul, la care se poate adăuga  Metronidazol, pentru efectul modulator imun (blocharea sintezei unor  citokine) sau Doxiciclină, pentru efectul asupra bacteriilor atipice,  precum și pentru efectul antifibrotic.

 Anticoagulantele

 În această fază se introduc, de asemenea, anticoagulantele și antiinflamatoarele, dar este esențial să se introducă numai după depășirea fazei simptomatice, în jurul zilei a 7-a de la debutul simptomelor specifice. Desigur, în  cazul celor care fac o formă foarte severă încă din primele zile ale  fazei simptomatice, momentul debutului acestor trei clase de medicamente   poate fi devansat cu câteva zile. Clexanul sau Eliquisul pot fi  introduse fără probleme în a 3-a sau a 4-a zi, așadar din faza simptomatică, adică de la apariția simptomelor, dar, evident, în doze minime.

 Clexanul este un antitrombotic anticoagulant ce protejează împotriva trombozelor, care pot fi fatale. Covid-19 duce la apariția microtrombilor, ce pot afecta vasele mici ale plămânului, rinichilor, creierului, și chiar inima. Simptomele sunt senzația lipsei de aer, apăsare în piept și spate, amețeli și chiar probleme  cognitive, înțepături în rinichi etc. Scăderea saturației sub 95% este  tot un semnal de alarmă, care ne poate indica introducerea anticogulantelor și a antiinflamatoarelor.

 Se   administrează 0.8 ml subcutanat, pentru persoane de 100 kg, 0.6 ml  subcutanat, pentru persoane de 70-80 kg, și 0.4 ml subcutanat, pentru  persoane de 50-60 kg. În cazul formelor foarte severe, cu senzație  intensă de sufocare și saturație sub 92-95%, se poate dubla doza:  0.4-0.8 ml dimineața și 0.4-0.8 ml seara. Dozele recomandate aici sunt  sub cele recomandate în general, adică 1mg per kg corp, dar, în cazul în   care nu se cunosc dedimerii și ceilalți factori de coagulare, este  suficient atât. Oricum, evaluarea factorilor de coagulare rămâne  esențială în recomandarea anticoagulantelor. În cazul în care nu este  însă posibilă această evaluare, din cauza carantinării de urgență sau a  altor factori, trebuie introduse totuși anticoagulantele în locul  aspirinei în această fază pulmonară, întrucât pot salva viața  bolnavului. Dacă nu se găsește Clexane, se poate administra Eliquis 2.5  mg de două ori pe zi, dimineața și seara, iar, în cazurile severe, 5 mg  de două ori pe zi.

 Să   fim atenți că, atunci când se administrează de două ori pe zi Clexanul  sau Eliquisul, trebuie evitate injecțiile de orice fel, deoarece există  pericolul formării hematoanelor. Pe de altă parte, în cazul în care se  urmează deja un tratament anticoagulant (de ex. Acenocumarol,  Warfarină), nu este indicat să se mai ia anticoagulantele de mai sus,  decât cu sfatul medicului și în urma evaluării timpilor de coagulare și  D-dimerilor.

 Antiinflamatoare

 Antiinflamatorul steroidian este esențial la intrarea în faza pulmonară sau inflamatorie, în jurul celei de a 7-a zi de la apariția primelor simptome. După ultimele studii, se pare că cel mai eficient antiinflamator steroidian este Metilprednisolona (Medrolul) , urmat de Dexametazonă.

 Cum vă spuneam, timing-ul   este foarte important. Astfel, este esențial ca după ziua 7-8 de la  debutul simptomelor, nu mai devreme, dacă se fac vizibile semnele  inflamației, să se înceapă cu Medrol 16 mg dimineața și 16 mg  după-amiaza, la ora 16-18, pentru că, dacă se administrează mai târziu,  poate provoca insomnie. Dacă forma este mai ușoară, se pot administra  doar 16 mg dimineața. După 2-4 zile, dacă se observă o amplificare a  stării de rău, senzație de apăsare în piept sau în spate, dureri intense   inflamatorii în corp, transpirații abundente, se poate trece la 32 mg  dimineața și 32 mg după-amiaza.   Oricum, aceasta nu se poate întâmpla decât la trecerea în faza  hiperinflamatorie, în jur de 14 zile de la debutul simptomelor, și sunt  vizate mai ales pesoanele cu factori de risc.

 În locul Medrolului se poate lua Dexametazonă, care se administrează începând   tot cu ziua 7-8 de la debutul simptomelor. Se pornește cu o doză de 4  mg dimineața oral, sau jumătate de fiolă injectabil intramuscular sau în   20 ml ser fiziologic intravenos, administrat lent. Dacă simptomele de  inflamație sunt mai evidente, se pot lua și 6 mg dimineața. După 2-4  zile, dacă se observă o amplificare a stării de rău, senzația de apăsare   în piept și spate, dureri inflamatorii în corp, transpirații abundente,   se poate trece la 4-8 mg dimineața, respectiv seara, în fucție de  severitatea simptomelor, sau o fiolă injectabilă dimineața și una seara.

 Pentru   a înțelege mai bine modul de administrare a steroizilor, este important   de știut că, la doze mari, administrate prea timpuriu, aceștia provoacă   imunosupresie și favorizează multiplicarea virală însoțită de excreția virusului pe o perioadă mult mai lungă de timp , fapt care înseamnă, practic, prelungirea bolii. Din acest motiv, s-a evitat de la   început folosirea glucocorticosteroizilor în terapia Covid-19.

 Studiile   au arătat ulterior că folosirea cu precauție a steroizilor, începând  cât mai târziu, în faza pulmonară și la doze mai mici, este foarte  eficientă, grăbind vindecarea și reducând mortalitatea .   O doză de siguranță este de mai puțin de 0.5 g/kg corp pe zi de Medrol,   adică de maxim 40 mg la o persoană cu 80 kg. În aceste doze, efectele  pozitive ale terapiei sunt indubitabile, dar se recomandă doar în  cazurile severe. Așadar, dozele mari, și nu cele mici conduc la  stimularea replicării virale și la excreția prelungită a virusului în  exteriorul organismului.

 Trebuie   avut în vedere că întreruperea tratamentului cu antiinflamatori și cu  Vitamina C, imediat după ce încetează simptomele bolii, crește riscul  revenirii inflamației ‒, lucru care se întâmplă, din păcate, cu mulți  dintre cei care ies din spital și nu mai continuă tratamentul  antiinflamator până la recuperarea completă, până la refacerea  plămânului, care mai poate dura o săptămână, două, sau chiar mai mult,  în funcție de severitatea bolii.

 Recomandări alimentare

 Dar despre alimentația pe parcursul bolii, ce ar trebui să știm?

 Este   esențial să știm că alimentația bogată în proteine animale (carne,  lapte, brânză, ouă) crește inflamația, mai ales dacă alimentele sunt  foarte prelucrate termic, conservate, afumate etc. Este utilă, în acest  context, reducerea cantității de proteine animale și creșterea  cantității de legume și fructe cât mai puțin preparate termic, pentru a  beneficia de vitaminele și enzimele pe care le conțin. Din tot ceea ce  înseamnă proteină animală, cele mai recomandate în această boală sunt  ouăle, iaurtul, în special kefirul, pentru probioticele pe care le  conține, peștele și supa de pui de țară.

 În   acest context, postul intermitent sau postul doar cu apă, ținut  regulat, una-două zile pe săptămână, joacă un rol important în  prevenirea formelor grave de Covid-19. Fructele și legumele, precum și  alimentele neprelucrate termic, de asemenea, pot ajuta mult în Covid. În   plus, studiile arată că alimentația mediteraneană este una dintre cele  mai indicate în această boală.

 Pe de altă parte, din ce în ce mai multe studii leagă microbiomul (suma tuturor populațiilor de bacterii intestinale) de starea de  sănătate. În acest sens, s-a constatat că disbioza intestinală poate fi  un important factor de risc în Covid-19. Coronavirusul însuși poate  contribui la această disbioză și permeabilitate intestinală,  generându-se astfel un cerc vicios. Pentru susținerea microbiomului,  este recomandat să se consume alimente fermentate, varză murată sau  murături, kombucia sau kefir făcut în casă, alimente bogate în  probiotice și o salată de crudități (rădăcină de țelină, pătrunjel,  morcov), mere, usturoi, praz și ceapă ‒ alimente foarte bogate în hrana  bacteriilor intestinale, adică în prebiotice. În ce privește consumul de   probiotice ca supliment alimentar, cel mai bogat produs de acest gen,  din câte cunoaștem, este „Pro EM san” pur al firmei germane „von Tisso” sau alte produse ale aceleiași mărci.   Așadar, refacerea microbiomului trebuie să fie unul dintre cele mai  importante obiective alimentare în perioada de prevenție și tratare a  infecției cu SARS-CoV-2.

 În altă ordine de idei, fumătorii trebuie să fie foarte atenți și să reducă sau chiar să elimine țigările, deoarece fumatul crește extrem de mult stresul oxidativ, ceea ce predispune la forme mai severe de Covid.

 O triplă provocare

 Și   o ultimă întrebare. Care este provocarea pe care ne-o pune în față  pandemia? Știm din experiența istoriei că orice criză majoră determină  și evoluții pozitive.

 Suntem   puși în fața unei triple provocări, la care unii se raportează corect,  alții nu. Întâi de toate, în acest moment, este vital pentru noi să ne  exersăm spiritul critic. În acest haos mediatic, în care circulă  concomitent folclor „științific”, narațiuni „științifice” ideologizate,  dar și știință adevărată, a devenit vital, cum spuneam, să fii în măsură   să distingi izvoarele autentice de cele false. Avem încredere în  știință, dar numai în cea autentică.

 În al doilea rând, această   boală reprezintă cea mai mare provocare pentru omul epocii moderne de a   reveni la un stil de viață sănătos. Și acest aspect este vital, căci  altfel va trebui să luăm în calcul riscul unei morți premature, cauzată  de una dintre pandemiile ce vor urma. Vedem, din experiența clinică și  din studii, că un sistem imunitar puternic este cea mai bună soluție  pentru a face față virusului. Ca de obicei, alegerile ne aparțin mai  mult decât ne putem imagina.

 Și,   în al treilea rând, este o uriașă provocare pentru lumea medicală.  Criza aceasta a declanșat o extraordinară solidaritate internațională a  medicilor și cercetătorilor, care își pun la dispoziție toată știința,  energia și viața în lupta cu virusul ucigaș. Nu credem că a existat o  altă perioadă în istoria științei când medicina să fi făcut un salt atât   de mare în înțelegerea sistemului imunitar, a proceselor inflamatorii, a   sepsis-ului și a modului în care acționează virusurile în organismul  uman.

 Prin   urmare, avem motive să nu fim chiar atât de pesimiști. Dacă ne-am  întoarce cu toată inima către Dumnezeu, cred că și soluția  Coronavirusului sau a oricărei alte probleme prin care trecem ar fi mult   mai la îndemână.

 Interviu realizat de Mihai Cristea

  

                 

Popular

Copyright © 2021 Romania Today News