INTERVIU De ce viitorul buget al UE e ultimul tren pentru infrastructura României. Siegfried Mureșan explică marea schimbare de priorități în Europa

7

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al PPE și fost raportor al Parlamentului European pentru bugetul UE, explică într-un interviu pentru Mediafax.ro de ce bugetul viitor al UE (2021-2027) e crucial pentru nevoile de dezvoltare ale României. Mureșan arată de ce propunerea de buget făcută de Finlanda (președinția rotativă a UE) e inacceptabilă pentru România și care sunt pașii următori.

Rep: De ce e crucială pentru România negocierea bugetului UE pe perioada 2021-2027? Siegfried Mureșan: De la data aderării la UE și până azi, România a contribuit cu 18 miliarde euro la bugetul UE și a absorbit 53 miliarde euro, deci cu 35 de miliarde mai mult decât a contribuit. Fondurile europene au fost în ultimii 12 ani una din principalele surse de investiții în economia română, care e cu 13% mai mare decât fără fonduri. Mii de întreprinderi românești, inclusiv antreprenori și IMM-uri, au fost ajutate cu fonduri UE.

Acum încep negocierile pentru următorii 7 ani. De ce 7 ani? Pentru că marile investiții din fonduri UE – autostrăzi, infrastructură digitală, căi ferată, sisteme de canalizare pentru mediul rural etc. – au nevoie de mai mulți ani pentru proiectare și realizare. Acum încep negocierile decisive. Au o importanță extremă pentru România, pentru că se vor putea cheltui, printr-o derogare, cel puțin până la finalul anului 2029, poate chiar până la finalul anului 2030. Acestea sunt fondurile europene care vor da direcția majoră de dezvoltare a României în următorii zece ani. De suma de bani, de condițiile în care va veni această sumă de bani va depinde în mare măsură dezvoltarea României. E imposibil de prezis cum va arăta viitorul exercițiul bugetar, dacă vor mai exista fonduri pentru domeniile care ne interesează pe noi.

Rep: De ce, există deja o schimbare a priorităților UE, astfel încât România să nu-și mai poată finanța după 2030 nevoile de bază? Siegfried Mureșan: E clar că există noi priorități, un schimb de priorități. Securitatea cetățenilor – asta include un mai bun control al frontierelor externe, gestionarea fenomenului migraționist, combaterea schimbărilor de climă și protecția mediului sunt teme tot mai importante în UE. La fel și digitalizarea, inovarea, cercetarea – toate aceste domenii orientate spre viitor.

Eu cred că filosofia bugetului E trebuie să fie următoarea: trebuie un echilibru între vechile și noile priorități. Faptul că Politica Agricolă Comună (PAC), banii care merg direct la fermieri și banii pentru dezvoltare rurală, politica de coeziune sunt priorități vechi nu înseamnă sub nicio formă că sunt expirate, ci că și-au dovedit viabilitatea. În ce privește coeziunea, e clar că prin construcția unei autostrăzi beneficiază cetățenii români, dar și consumatorii din Europa de Vest au acces mai simplu la autoturismele Dacia exportate. De asemenea, și bunurile din Europa de Vest ajung mai rapid și mai ieftin la noi.

Trebuie să încheiem odată cu discuția falsă despre diviziunea între state net contributoare și net beneficiare, pentru că toate statele câștigă. Marea Britanie plătește anual cu 12 miliarde de euro în plus față de suma de care beneficiază direct, însă 4% din PIB-ul ei există doar datorită apartenenței la UE.

De vreme ce suntem toți de acord că UE trebuie să livreze mai mult, pentru că asta așteaptă cetățenii, e clar că UE trebuie să aibă un buget mai mare. UE nu poate face mai mult cu un buget mai mic, e nevoie de o creștere a bugetului UE.

Rep: Și atunci de ce Finlanda, care deține președinția rotativă a UE, a propus un buget atât de mic în comparație cu ce au cerut Comisia Europeană și Parlamentul European?

Siegfried Mureșan: Parlamentul European a spus că dacă vrem ca UE să facă mai mult, înseamnă că trebuie resurse mai mari. Noi am propus ca buget 1,3% din PIB-ul UE. Adică la coeziune și agricultură – nicio tăiere față de bugetul trecut, dar creșteri pentru noile priorități.

În Consiliul UE există însă diviziuni majore, iar țările net contributoare, cele 5 deja cunoscute (Germania, Austria, Danemarca, Suedia, Olanda) își doresc un buget mic, preferabil 1% din PIB. În acest context, Comisia a prezentat un proiect de buget de 1,1% din PIB. Dar a fost prea mic. Greșeala capitală a făcut-o vechea Comisie Europeană, prezentând un buget prea mic, deoarece pentru statele vechi era clar că propunerea comisiei va fi pragul maximal.

Comisia a ținut cont de presiunea politică din partea statelor net contributoare, chiar dacă știa că e prea puțin. Acum, statele net contributoare se uită la propunerea Comisiei ca la pragul maxim.

Dar eu sunt convins că un acord sub 1,11%, precum propunerea Finlandei de 1,07%, nu permite finanțarea adecvată a priorităților UE. Propunerea inițială a Comisiei Europene e o bombă cu ceas, iar propunerea președinției finlandeze e momentul la care explodează.

Comisia Europeană a propus o scădere de 10% la fondurile pentru coeziune. Pe baza indicatorilor, României i s-a propus un plus de 8%, până la 27 miliarde de euro, dar Ungariei și Poloniei le-au propus reduceri semnificative, pentru că acolo investițiile au fost făcute. Evident că guvernele polonez și maghiar nu vor accepta propunerea. Există riscul ca dacă limita superioară e 1,11% sau sub, aceste tăieri la coeziune și agricultură să ne afecteze negativ și această proiecție pentru România de plus 8% să fie în pericol. Deci soluția pentru finanțarea adecvată e un buget mai aproape de poziția inițială a Parlamentului.

Rep: Dar cum se poate obține acest buget mai mare, în condițiile opoziției celor cinci state net contributoare? Siegfried Mureșan: Această opoziție a existat întotdeauna la începutul negocierilor. Chiar și eu, ca raportor al PE, am întâlnit acest lucru. Ne trebuie argumente bune. E nevoie de o discuție onestă între Statele Membre și trebuie să pornească de la prioritățile politice, nu de la sumele de bani, care divizează inerent. Trebuie o discuție la nivel de Consiliu European pentru definirea priorităților. Dacă cele 5 vor mai mulți bani pentru climă, digitalizare, control frontiere, e clar că bugetul trebuie crescut. Trebuie să convingem cetățenii acelor țări că fondurile UE sunt bine cheltuite.

În 2020 va începe să funcționeze biroul Procurorului European, cel mai bun instrument pentru a controla modul în care sunt cheltuite fondurile UE.

Încă un lucru: trebuie să sporim eficiența cheltuirii fondurilor UE prin reducerea birocrației și simplificarea accesării. Acum, o parte semnificativă din fondurile europene se duc pe zona de consultanță din cauza birocrației. Noi, PNL și PPE, am susținut de la bun început un set unic de reguli la nivel UE, bazat pe regulile din statele cu cea mai bună performanță, și interdicție de a adăuga reguli noi la nivel național. Plus digitalizare. Un singur exemplu: în 2020 nu mai e acceptabil să trebuiască să păstrezi arhiva fizică a proiectelor pentru 5 ani. Cerem corelarea mai bună a controalelor și auditului pe fondurile europene.

Rep: Care e calendarul realist al negocierilor pentru viitorul buget al UE? Siegfried Mureșan: Săptămâna viitoare, Consiliul European va dezbate propunerea Finlandei, dar eu cred că va fi imposibil de ajuns la un acord, tăierile propuse de Finlanda sunt prea mari. În plus, noua Comisie Europeană va veni cu un mare proiect pe schimbări climatice (”Green Deal”) și de ajutorare a țărilor care trebuie să-și ajusteze economia la noile cerințe de mediu. Încă nu ne-a spus niciun cuvânt despre finanțarea acestui proiect.

Deci propunerea actuală a Finlandei e inacceptabilă, plus că așteptăm necunoscuta Green Deal, și, înainte de a vedea cât costă, e imposibil să avem o discuție finală. Așteptarea mea e să existe o discuție francă pe prioritățile politice ale UE pe următorii 10 ani și ca șefii de stat și de guvern să-și pună banii acolo unde pun și declarațiile.

Mă aștept ca discuțiile finale să înceapă în ianuarie, când președinția rotativă va fi deținută de Croația. Bugetul e important, acum a devenit și urgent. Trebuie să se ajungă la un acord la nivelul UE în prima parte a anului 2020, pentru a lua toate măsurile necesare în a doua parte a anului și banii să înceapă să vină încă din 2021.

Foto: Facebook / Siegfried Mureșan